O călătorie prin Bethleem
Bethleem, casa pâinii
Bethleem, un oraș cu o rezonanță aparte, este alintat cu denumiri diverse, la fel cum divers este și mozaicul său cultural și spiritual. Întâlnit frecvent în colinde cu forma veche, Viflaim, apare uneori scris Betleem sau Bethlehem. În ebraică, בית לחם, beyt lehem, semnificația atribuită pe baza etimologiei populare este aceea de „casa pâinii”. În arabă, بيت لحم, beyt lahm, numele său s-ar traduce prin „casa cărnii”. Limba greacă îl consfințește drept Βηθλεὲμ, Vithleém. Orașul este situat în Cisiordania, la 10 km sud de Ierusalim, având 25.266 de locuitori (2007). Din 1996, după Acordul de la Oslo, se află sub administrarea Autorității Palestiniene. De mii de ani, orașul inspiră și respiră aerul sacru al marilor evenimente care i-au marcat istoria.
Locul unde s-au născut legendele
Tradiția evreiască spune că aici s-a născut și s-a încoronat regele David, al Ierusalimului. Orașul este un centru sfânt al iudaismului, căci aici se găsește și mormântul Rachelei, la intrarea în oraș. În Geneză, Bethleem este locul unde a murit Rachela și unde s-a născut Benjamin, al doilea fiu al Rachelei și al lui Iacob. În Biblie, întâlnim de mai multe ori formula „Bethleem pe drumul Ephrata”.
Tradiția creștină l-a consacrat drept locul unde s-a născut Iisus Christos, o puternică motivație pentru cei dornici de pelerinaj, fapt care determină o intensă activitate economică în perioada Crăciunului. Convingerea că Mântuitorul a venit pe lume, aici, în umila iesle, este confirmată de Noul Testament, după Luca și Matei.
Obiective dedicate acestui eveniment aparte se întâlnesc la tot pasul prin oraș. Pot fi admirate Basilica Nașterii și Grota Laptelui (Crypta lactea) sau Grota Fecioarei, locuri foarte vizitate de turiștii din întreaga lume. Biserica Nașterii Domnului și Drumul de pelerinaj din Bethleem au fost înscrise, în anul 2012, pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
1882: se pune piatra de temelie la Sagrada Familia din BarcelonaLa Sagrada Familia, o construcție ce poartă semnătura inconfundabilă a lui Antoni Gaudi, stă în inima orașului Barcelona și în sufletul nostru al tuturor
Misterul Nașterii
Locul nașterii lui Iisus nu este cunoscut cu certitudine, istoricii ezitând între Bethleem (menționat de doi evangheliști) și leagănul familial din Nazareth, unde și-a petrecut întreaga tinerețe.
Conform lui Eremia, care a trăit la sfârșitul secolul al IV-lea, Grota Nașterii lui Christos ar fi fost venerată deja în timpul lui Hadrian, care, pentru a împiedica această mișcare de devotament, a pus să se construiască în acel loc, un templu consacrat lui Adonis. Împăratul a procedat în același mod la Ierusalim cu Templul și Biserica Sfântului Mormânt (Biserica Sfântului Sepulcru).
Biserica Nașterii Domnuluia fost opera Elenei, mama împăratului Constantin I. Când a vizitat locul sfânt, a cerut să fie construită bazilica. Aceasta a fost restaurată de Iustinian și a fost singurul sanctuar cruțat de perși atunci când au invadat Palestina. Apoi, în timpul Cruciadelor, în secolul al XII-lea, a fost din nou restaurată și pusă sub protecția Ordinului Templului.
Bethleem este astăzi parțial înconjurat de un zid de opt metri, construit de autoritățile israeliene. În anul 2000, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat orașul pentru a comemora două mii de ani de la nașterea lui Iisus Christos.
Ioan Paul al II-lea un papă de colecțiePapa Ioan Paul al II-lea a fost un îndrumător spiritual adevărat, deschis, tolerant și intelligent, dar, mai presus de toate, uman
Ca și în trecut, turismul, fabricarea și vindecarea de suveniruri religioase constituie o sursă importantă de venit pentru localnici.
Steaua de la Bethleem - enigma nașterii lui Iisus
De secole, cercetătorii se întreabă dacă Steaua de la Bethleem, cea care i-a călăuzit pe Magi spre locul nașterii lui Iisus, a fost un miracol divin sau un fenomen astronomic obișnuit. Controversa aprinde spiritele în continuare, și în zilele noastre.
Multă vreme s-a crezut că Steaua ar indica o conjuncție a lui Jupiter cu Saturn. Însă fenomenul cel mai apropiat de anul nașterii lui Iisus s-a petrecut în 7 î.Hr. - prin urmare, prea devreme. Cu toate acestea, cercetări recente, realizate de Mark Kidger de la Institutul de Astrofizică din Tenerife, arată că evenimentul conjuncției ar putea fi totuși important în descifrarea misterului. În urmă cu 2.000 de ani, astfel de fenomene erau considerate extrem de importante din punct de vedere astrologic. Conjuncția din anul 7 î.Hr. a indicat planeta „regală” Jupiter în constelația Peștilor, care, astrologic, este legată de evrei. Pentru orice inițiat antic - cum erau și Magii -, această conjuncție era în mod evident un semnal. „Conjuncția dintre Jupiter și Saturn din anul 7 î.Hr. a jucat un rol important în avertizarea Magilor, chiar dacă ea nu a fost Steaua de la Bethleem”, afirmă profesorul Kidger.
Apariția Stelei ar fi putut reprezenta un eveniment astronomic care s-a petrecut în anul 5 î.Hr., iar Iisus s-ar fi născut primăvara. Cunoscând toate aceste date, artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a înfățișat în lucrările sale Steaua ca pe o cometă - cea mai cunoscută dintre toate: cometa Halley. Însă Giotto s-a înșelat cu 7 ani, deoarece, conform tuturor calculelor moderne, Halley s-a arătat în anul 12 î.Hr. (prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor).
Cometa Halley, o apariție spectaculoasă și luminoasăApariția cometei Halley a fost prilej de spaimă sau bucurie de-a lungul istoriei, oamenii punând pe seama trecerii ei la milioane de kilometri, evenimentele de pe Pământ
Un indiciu-cheie este moartea regelui Irod care, conform tuturor cronicilor cunoscute, a avut loc cu foarte puțină vreme înainte de nașterea lui Iisus, la puțin timp după o eclipsă de Lună și înainte de sărbătoarea Pesah-ului (Paștele evreiesc, care comemorează Exodul evreilor din Egipt). Eclipsa de Lună este un fenomen predictibil, așa că, apelând la astronomie, cercetătorii au dat ca posibil an al nașterii Mântuitorului, anul 5 î.Hr. Pe de altă parte, Pesah-ul are loc în a 15-a zi de Nisan (după calendarul evreiesc), care pică între 15 martie și 30 aprilie. Din cauza aglomerației pricinuite de această mare sărbătoare, Maria și Iosif nu găsesc în oraș un loc în care să fie găzduiți. Ei sunt primiți în schimb de păstorii care își pasc turmele pe dealurile din preajma Bethleem-ului (îndeletnicire practicată în lunile de primăvară, dar foarte puțin probabilă în decembrie).
Cand s-a născut, de fapt, Iisus?
Pornind de la ipoteza că data fixată de Dionysius ar fi o convenție, unii cercetători au susținut că Steaua de la Bethleem a fost un fenomen astronomic predictibil, precum conjuncția a două planete. Mișcarea regulată a corpurilor cerești permite calcularea unor astfel de evenimente: dacă ai informații suficiente, poți prezice, de exemplu, toate conjuncțiile care vor avea loc în viitor între Jupiter și Saturn și, în plus, poți afla datele exacte la care a avut loc un astfel de eveniment în trecut. Conjuncția planetelor s-a dovedit însă o pistă falsă, pentru că niciun astfel de fenomen nu a avut loc în proximitatea nașterii lui Iisus. Nici alte explicații de natură astronomică în stare să explice apariția Stelei de la Bethleem - cum ar fi explozia unei supernove - nu sunt probabile. De aceea, unii oameni de știință și-au extins aria de cercetare, încercând să se folosească de evenimentele istorice pentru a descoperi mai multe detalii despre Stea.
Astăzi, oamenii de știință au căzut de acord asupra faptului că, dacă Steaua a existat și i-a călăuzit pe Magi, atunci, cu siguranță, sosirea acestora în Bethleem nu s-a petrecut într-o zi de 25 decembrie acum mai bine de 2.000 de ani. Așa cum o sărbătorim astăzi, ziua de naștere a Mântuitorului a fost stabilită în anul 525 d.Hr., de către călugărul creștin Dionysius Exiguus (Dionisie cel Smerit). Unii teologi și numeroși cercetători cred că Dionysius s-a înșelat și că Iisus s-ar fi născut de fapt în anul 5 î.Hr. În ceea ce privește ziua de 25 decembrie, această a fost aleasă pentru a se suprapune peste o sărbătoare păgâna mult mai veche, închinată lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.
De-a lungul timpului, numeroși teologi, istorici și astronomi au încercat să dezlege misterul Stelei, sperând să pună astfel în acord informațiile din Evanghelia după Matei cu datele istorice și științifice. Nici unul nu a rezolvat definitiv dilema, cu toții pierzându-se într-un complicat labirint de date contradictorii, de erori și de pronosticuri neverificabile. Cu toate acestea, cercetătorii au făcut descoperiri șocante în legătură cu contextul istoric și cultural în care s-au petrecut evenimentele din Țara Sfântă la începutul primului mileniu al erei creștine.
O stea apare deasupra Țării Sfinte și anunță nașterea lui Mesia. Este văzută de către Magii - sau Înțelepții - de la Răsărit, care sunt călăuziți de ea până când ajung în Bethleem, unde îl descoperă pe pruncul Iisus. Poate că data exactă la care s-a petrecut evenimentul contează mai puțin decât semnificația mesajului pe care îl transmite această sărbătoare. Dacă o poveste își păstrează puterea de fascinație mai bine de 2.000 de ani, înseamnă că are o valoare în sine, indiferent de statistică. Vestea că putem deveni mai buni, că putem renaște spiritual prin iubire și generozitate este atemporală și universală.
Referințe: wikipedia.org vacanteisrael.ro descopera.ro