O capodoperă a arhitecturii moderne: Opera din Sydney

Turism Publimix

Operă de artă pentru artă

Inaugurată în 1973, Opera din Sidney este una din construcțiile - minune ale secolului XX, prin creativitate și inovare în formă și structură. Precum o uriașă sculptură urbană, veghează asupra peisajului de vis de la intrarea în portul Sydney. În ciuda structurii masive, pare că plutește pe apă, grație celor 600 de piloni subacvatici care o susțin. Clădirea a avut un impact semnificativ asupra arhitecturii și a remodelat modul în care o clădire poate fi proiectată și realizată. Cu cele trei grupuri de scoici suprapuse, arhitectul danez Jørn Utzon a surprins și șocat juriul internațional care analiza proiectele depuse în vederea edificării unui spațiu cultural semnificativ pentru Australia, în 1957. Considerat inițial ”de neconstruit”, proiectul Operei din Sydney a demonstrat, încă o dată, că totul e posibil atunci când imaginația și perseverența umană se întâlnesc.

De la gând genial, la simbol național

Sunt în lume doar câteva clădiri care se pot mândri cu faptul că reprezintă o întreagă națiune. Parlamentul Britanic cu al său Big Ben e un exemplu, iar indianul Taj Mahal, altul. Opera din  Sydney a intrat și ea în rândul construcțiilor - simbol, silueta ei inconfundabilă devenind sinonimă cu orașul care o găzduiește, dar și cu întregul continent de la antipozi. Acoperișul său excentric evocă pânzele corăbiilor care i-au purtat până aici pe primii coloniști.

Australia își aniversează Ziua Națională la 26 ianuarieContinentul australian, denumit inițial New South Wales, și-a primit prima colonie formată din condamnați englezi, la 26 ianuarie 1788

După cel de-al doilea război mondial, ca multe alte națiuni, și australienii erau în căutarea febrilă a unei identități proprii. Nimeni nu bănuia însă, că apelul lansat în 1948 de directorul Operei din Sidney, care cerea un nou așezământ cultural, avea să pună parafa pe certificatul de naștere al întregii țări. Australia a aruncat mănușa arhitecților din lumea largă și peste 200 de specialiști au ridicat-o.

Arhitectul Jørn Utzon (centru) discută cu Leslie Martin (stânga) și Eero Saarinen (dreapta), doi dintre membrii comisiei de specialiști și care au fost în favoarea proiectul său pentru viitoarea Operă. [sursa imagine]

La un asemenea aflux de proiecte, diversitatea era de la sine înțeleasă, dar nu și neapărat de înaltă clasă. Unele propuneri erau caraghioase, altele lipsite de imaginație, nu lipseau cele care aminteau construcțiile militare sau chiar intrau în zona gri a blocurilor sovietice. Cireașa de pe tort a fost pusă de un proiect care nici măcar nu arăta a proiect. Schițele puse pe hârtie de arhitectul danez Jørn Utzon păreau rodul unei imaginații prea bogate care închipuise o construcție de pe altă planetă. Așa și era. Fiu al unui arhitect naval din Copenhaga, Utzon a desenat planurile viitoarei opere, gândindu-se cum ar fi arătat dacă ar fi fost amplasată în zona strâmtorii care desparte Danemarca de Suedia.

Schițele trimise juriului de arhitectul Jørn Utzon. [sursa imagine]

O comisie alcătuită din patru arhitecți celebri pe plan internațional a primit misiunea de a alege câștigătorul. Unul din cei patru era faimosul arhitect american de origine finlandeză Eero Saarinen, care nu a reușit să ajungă la prima întrunire a comisiei. Ceilalți trei au aruncat o privire proiectului trimis de Utzon și l-au respins, fără să stea prea mult pe gânduri. Când Saarinen a ajuns la fața locului, a cerut să vadă toate proiectele, inclusiv cele respinse. Și lui i-a fost de ajuns o privire aruncată schițelor danezului, dar nu pentru a le refuza, ci pentru a le declara favoritele sale.

Lumea bună din Sydney era revoltată. Design-ul propus de Utzon nu semăna cu nimic altceva și părea imposibil de realizat. Mai mult, arhitectul danez omisese mici detalii, ca, de exemplu, indicațiile tehnice despre cum ar fi trebuit construită clădirea propusă de el. Dar prestigiul lui Saarinen a tras mai greu la cântar și Utzon a fost declarat câștigător, primind un premiu de 5.000 de lire.

Un puzzle în construcție

Ridicarea propriu-zisă a clădirii a demarat de abia în 1958, din cauza diverselor dificultăți administrative, dar adevăratele probleme de abia acum începeau. Secretul transpunerii în realitate a viziunii lui Utzon rămânea un secret pentru majoritatea celor implicați.

În 1963, deși construcția demarase cu cinci ani înainte, lucrările la Opera din Sydney nu mergeau într-un ritm foarte alert, din cauza provocărilor pe care noua viziune a arhitectului le punea în fața executanților. [sursa imagine]

În cele din urmă, s-a luat decizia ca scoicile acoperișului să fie susținute de o structură din beton prefabricat, ale cărei componente au fost realizate chiar pe șantier și poziționate cu ajutorul macaralelor. Elementele structurale au fost goale pe interior, pentru a permite trecerea unor cabluri de oțel menite să confere ansamblului rezistență și elasticitate.

1WTC un simbol al renașterii americaneOne World Trade Center este azi una dintre cele mai cunoscute clădiri din lume, atât pentru semnificația sa, cât și ca realizare tehnică

Utzon a insistat ca în acoperiș să nu existe nicio deschizătură, de aceea, toate găurile de aerisire, hornuri, țevi sunt montate dedesubt. Acoperișul în sine este acoperit cu plăci ceramice realizate după indicațiile arhitectului. Acestea par strălucitoare în lumina soarelui, dar, în realitate, au  o nuanță de bej, asemănătoare pânzelor de corabie pe care le simbolizează. Plăcile se curăță de la sine, la fiecare ploaie.

Cu atâtea provocări, inovații, schimbări politice, lipsa finanțărilor constante, au existat momente când proiectul părea sortit eșecului. Într-o asemenea zi, când viitorul nu suna bine deloc și lucrările stagnau, cântărețul american de operă Paul Robeson a făcut o vizită neanunțată pe șantier. Singur, fără niciun acompaniament a cântat pentru muncitorii care lucrau la construcție vreme de două ore sub soarele fierbinte al Australiei.

Gestul i-a impresionat atât de mult, încât și-au luat angajamentul ferm de a duce lucrarea la bun sfârșit. Administrația locală a înființat o loterie specială, care să susțină financiar proiectul. În următorii doi ani, cetățenii orașului au cumpărat destule bilete de loterie, pentru a achita costurile necesare.

De la prețul estimat inițial, de 7 milioane de dolari, cheltuielile totale au ajuns, la final, în 1973, să se ridice la 100 de milioane. Însă efortul și prețul au meritat, dacă ne gândim că azi, atunci când vorbim despre Australia, prima imagine care ne vine în minte este cea a Operei din Sydney.

Patrimoniu universal

Opera din Sidney a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, în 2007, cea mai tânără clădire care a fost onorată astfel. Creatorul său a primit, în 2003, Premiul Priztker, cea mai înaltă distincție în domeniul arhitecturii.

Utzon, pe lângă darul viziunii arhitectonice geniale se bucura și de darul sinesteziei, care permite o confluență a simțurilor, astfel încât o persoană care aude muzică, o asociază cu culori. În interiorul Operei din Sidney există o sală care îi este dedicată, unde poate fi admirată tapiseria realizată după un desen al lui Utzon și donată de fiica arhitectului, pentru a cinsti memoria tatălui său.

Deși numele său sugerează o singură clădire, ea cuprinde, de fapt, mai multe spații, care, împreună, găzduiesc în jur de 1.500 de spectacole anual, la care participă peste un milion de persoane. Trei instituții culturale majore își au sediul permanent aici: Opera Națională din Australia, Compania de Teatru Sydney și Orchestra Simfonică a orașului. Fiind una dintre cele mai populare atracții din Australia, milioane de turiști o vizitează în fiecare an, iar aproximativ 350.000 de vizitatori efectuează în fiecare an un tur cu ghid.

Turnul înclinat din Pisa,o minune a arhitecturii Turnul din Pisa este o clădire veche de peste 800 de ani, care sfidează gravitația și atrage turiști din întreaga lume

Opera a fost deschisă oficial de Regina Elisabeta a II-a în 20 octombrie 1973. Deschiderea a fost televizată și a inclus un foc de artificii și o interpretare a Simfoniei no 9, a lui Beethoven.

Ceremonia oficială de deschidere a Operei din Sydney a fost onorată de prezența Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la spectacolul din data de 20 octombrie 1973. [sursa imagine]

Opera din Sydney a fost supusă unor adăugări și îmbunătățiri de la deschiderea sa. În 1988, a fost adăugată o pasarelă pe două nivele de-a lungul laturii vestice a punctului Bennelong Point, în cadrul aniversării de douăzeci de ani a Australiei.

În 1997, alpinistul francez Alain ”Spiderman” Robert, folosind doar mâinile și picioarele goale și fără dispozitive de siguranță de orice fel, a urcat peretele exterior al clădirii până la vârf.

O atenție deosebită i s-a acordat clădirii la Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000. A fost inclusă în traseul torței olimpice. A fost fundalul unor evenimente olimpice, inclusiv triatlonul, care a început la Operă și evenimentele de yachting din portul Sydney.

Cercurile olimpice de la Sydney, care au fost amplasate pe podul ce traversează portul din orașul australian, în vecinătatea Operei din Sydney, au fost vândute pe eBay, în schimbul sumei de 21.100 de dolari australieni (15.000 de euro). [sursa imagine]

Odată cu primirea premiului pentru arhitectura clădirii, Utzon a primit și cea mai frumoasă descriere a realizării sale: ”Opera din Sydney este, fără îndoială, o capodoperă. Este una din clădirile-simbol ale secolului XX, o imagine de o frumusețe extraordinară, care a devenit cunoscută în lumea întreagă - o emblemă a orașului, a țării și a continentului.”

Curiozități despre Opera din Sydney

Referințe:

wikipedia.org sheppardsoftware.com sydneyoperahouse.com cleantechnica.com

foto credity-axis.com.au

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept