Valurile Dunării, de la izvoare până la vărsare
Geografia stimulează fantezia
Orele de geografie, pe vremea mea, erau mai mult un exercițiu de imaginație. Era chiar foarte interesant să călătorești numai pe hartă, fără National Geographic și Google. Profu” ne invita la tablă, alegea un parcurs sau o zonă, iar noi trebuia să o descriem cu lux de amănunte, prin prisma celor învățate și, cu puțin noroc și rude în străinătate, prinse în zbor de prin reviste.
Dunărea pe hartă
Un astfel de parcurs imaginar a fost cel al Dunării, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2858 km), care curge prin 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina, are afluenți din alte șapte țări și trece prin patru capitale europene: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Într-un final, sătulă și ea de atâta tevatură, se resemnează vărsându-se în Marea Neagră.
Pe vremea aceea, știam doar că Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania, așa că nu se putea lăuda cu o origine sănătoasă venind dintr-o țară capitalistă. Pentru noi, punctul ei de plecare rămânea doar un reper vag. Era important că beneficiam, ca țară, de 1.075 km din ea, cel mai lung parcurs pe un teritoriul național și că aveam și întreaga-i deltă cu frumusețile aferente, fără braconierii și PET-urile de azi.
După ani și ani
Orele de geografie din școală au sădit imboldul de a călători, exercițiile de imaginație de atunci au început să fie să devină ținte turistice în realitate. Mânat de această curiozitate de a cunoaște și de a vedea, am reluat lecția Dunării de atunci, de la orele de geografie.
Destul de interesant este să observi cum Dunărea își poartă numele cu ea din amonte în aval și vrea să împace pe toată lumea. În parcursul superior are numele german Donau și avantajul de a străbate două țări cu organizare nemțească.
Apoi în parcursul său inferior, încă din Antichitate, Dunărea avea mai multe nume grecești cum ar fi: Istros, Istru, Hister, Danaistru sau latino-romană Danubius. Denumirea romană a fost apoi preluată devenind Donau în germană, Dunaj în slovacă, Duna în maghiară, Dunav în croată, bulgară și sârbă, Dunai în ucraineană, Danube în engleză și franceză și Tuna în turcă.
Germania indecisă
Inițial am crezut că va fi ușor cu documentarea și că voi găsi repede localitatea de unde izvorăște Dunărea, la fel cum e de exemplu Izvorul Mureșului sau Crișului la noi. Cu atât mai mult că destinația urma să fie în Munții Pădurea Neagră din Germania, o țară spre care mulți oameni se îndreaptă la fel ca înspre Mecca.
Am găsit însă că Dunărea izvorăște sub forma a două râuri, Brigach și Breg, de sub vârful Kandel, înalt de 1.241 m, care apoi se unesc în orașul Donauschingen aflat la o altitudine de 678 m și la o distanță de 1 km de castelul Fürstenberg.
În regiunea Pădurea Neagră din Germania există în prezent trei locuri diferite marcate ca izvor al Dunării - Donauquelle și asta din cauză că nemții nu au ajuns încă la un acord asupra unei singure localizări. Specialiștii spun că, geografic și hidrologic, izvorul Dunării ar trebui să fie izvorul râului Breg. Pe hartă însă, la fel ca mine, oricine poate vedea același lucru, că abia după unirea celor două râuri Brigach și Breg, râul comun se numește Dunăre.
Pentru uzul turiștilor și fotografilor amatori, în localitatea Donauschingen, între Biserica Sf. Treime - Heilige Dreifaltigkeit și castelul Fürstenberg (GPS 47.951898, 8.502471) a fost construit un bazin rotund ce captează apa unui izvor carstic, care apoi este deversată în râul Brigach printr-un canal subteran lung de 100 m. Astfel, germanii cu spiritul practic caracteristic, au organizat un izvor clar acestui fluviu nehotărât, iar turiștii știu exact ce au de făcut.
Bazinul este ornat cu lucrări în piatră realizate de sculptorul Adolf Heer în anul 1895. Grupul statuar central o reprezintă pe Mama Baar - Mutter Baar, denumirea locală a Dunării superioare și pe fiica ei, Dunărea, căreia îi indică cu mâna direcția unde să se îndrepte: spre Marea Neagră.
Printr-o interesantă ironie a sorții, Dunărea izvorăște dintr-o pădure neagră și se varsă într-o mare de aceeași culoare. Cochetărie sau melancolie, asta numai ea poate să știe.