11 iulie 1975

Arheologii chinezi anunță descoperirea a peste 7.000 de soldați de teracotă, datând din anul 221 î.Chr.

Turism Monica

Soldați disciplinați

Qin Shi Huang, fondatorul dinastiei Qin, a fost primul împărat care a domnit peste o Chină unificată, între 221-207 î.Chr. El a fost cel care a comandat începerea unei linii fortificate de apărare, ce avea să se transforme în Marele Zid Chinezesc. Însă proiectul de care a fost cel mai atașat a fost cel al propriului mormânt, asemenea faraonilor. Lângă vechiul oraș Xi”an, a început construirea unui complex monumental, care avea să asigure împăratului tot confortul în viața de apoi. Pentru a fi siguri că suveranul va fi păzit ca ochii din cap, artizanii chinezi au creat o armată de mii de soldați de teracotă, în mărime naturală. Gărzile imperiale au rămas sub acoperire vreme de 2.000 de ani. La 11 iulie 1975, arheologii chinezi făceau cunoscută întregii lumi impresionanta descoperire.

Din lac, în puț

Totul începuse cu un an mai devreme, în luna martie a anului 1974, când fermierii din zonă au început să foreze un puț în apropiere de orașul Xi”an. Spre marea lor surpriză, săpăturile au scos la iveală mii de statuete ale unor soldați de teracotă. Situl a fost identificat ca fiind complexul funerar al împăratului Qin, iar lucrările arheologice au început aproape imediat. Azi, istoricii consideră că aproximativ 700.000 de muncitori au lucrat vreme de 30 de ani pentru a construi mausoleul. Zona în care au fost găsite vestigii și artefacte acoperă o suprafață de 30 de km2.

Influența Dinastiei Ming a fost decisivă pentru ChinaDinastia Ming a condus China spre o perioadă de glorie și înflorire, lăsând moștenire Orașul Interzis și Marele Zid, ca dovezi ale fastului imperial

Peste 7.000 de soldați de teracotă, cai, trăsuri, o piramidă care adăpostește mormântul împăratului, rămășițele unui palat, birouri, magazine și grajduri, o întreagă lume dispărută a fost scoasă la lumină. O primă alveolă conținea 6.000 de soldați în mărime naturală, a doua adăpostea cavaleriști și unități de cavalerie, a treia era rezervată ofițerilor, iar cea de-a patra rămăsese goală, dovadă că întregul ansamblu nu a fost finalizat. .

O armată fidelă

După 200 de ani de conflicte, Qin Shi Huang are meritul de a fi unit regiunile Chinei într-un stat puternic, cu un guvern centralizat, având capitala la Xianyang. Proaspăt dobândita stabilitate a permis progrese importante în politică, economie și cultură, introducerea unei scrieri standardizate, construirea unui sistem de drumuri și canale, adoptarea unor unități de măsură și demararea unor proiecte mărețe precum Marele Zid Chinezesc. În același timp, Qin nu lucra cu duhul blândeții, iar cei care i se opuneau erau înlăturați fără milă. Cărturari care l-au contrazis sau persoane care ar fi putut dezvălui secrete importante precum locurile care adăposteau comorile din viitorul complex funerar și-au încheiat rapid socotelile cu viața.

Ca dovadă, taina mormântului a străbătut nederanjată mileniile. Armata descoperită recent era aranjată în formație de luptă, gata să își jerfească viețile de teracotă pentru apărarea suveranului. Restaurarea figurinelor a fost muncă de chinez bătrân, la propriu. Cercetătorii și-au dat seama că, pentru modelaj, au fost folosite opt tipuri de matrițe și chiar un model primitiv de linie de asamblare. Chiar dacă au existat anumite tipare, fiecare soldat are trăsături individuale, care au fost create din argilă, după asamblarea statuilor.

O echipă mixtă, alcătuită din savanți englezi și chinezi au folosit cele mai noi tehnologii de scanare, pentru a măsura în detaliu trăsăturile faciale și forma urechilor. Oamenii de știință au suprapus digital fotografii, pentru a crea modele 3D pentru urechile din partea stângă a 30 de statui. Astfel au descoperit că fiecare ureche este diferită, așa cum se întâmplă la persoanele din viața reală. În întregul lot, nu au fost găsite două urechi identice. Artiștii chinezi din Antichitate și-au dorit și au reușit ca soldații lor să fie asemenea unora reali. 

Cursa înarmării

Armele soldaților din teracotă s-au păstrat surprinzător de bine. În timpul săpăturilor, au fost găsite în jur de 40.000 arme din bronze: toporiști, arbalete, vârfuri de săgeată și halebarde. Secretul prezervării lor dezvăluie cât de avansată era metalurgia chineză. Armele erau acoperite cu un strat protector, tehnică asemănătoare cu cromarea zilelor noastre, care a început să fie utilizată în Europa și America de abia în secolul XX.

Fiecare din aceste unelte ucigașe s-a dovedit a avea o altă ”amprentă” chimică. Aceasta arată că au fost lucrate de artiști individuali, fiecare realizând obiectul de la început până la sfârșit și nu de muncitori necalificați, care ar fi putut produce doar piese componente.

Fiecare artizan răspundea pentru ceea ce făcea, pentru că majoritatea micuțelor arme poartă sigla celui care le-a produs. Lănciile mai mari, halebardele și săbiile au inscripții detaliate cu privire la anul în care au fost făcute, cu numele tuturor celor care au fost implicați în procesul de producție și rolul pe care l-au avut. Această procedură permitea oficialilor imperiali să îi identifice pe cei care nu lucrau la standardele cerute și livrau produse cu defecte. Sancțiunile erau aspre, pentru că împăratul însuși coordona mersul lucrărilor, cu mână de fier.

Săpăturile au scos la lumină și alte comori din teracotă, inclusiv acrobați în mărime naturală, dansatori și alți artiști din industria de divertisment a Chinei Antice. Mormântul mai are, însă, multe secrete de dezvăluit...

O taină... mormântală

La mai bine de 40 de ani de la descoperirea sa, mai puțin de 1% din mormântul împăratului Qin a fost excavat. Precauțiile inițiale, menite să protejeze artefactele fragile au fost dublate ulterior de îngrijorarea legată de pericolele care ar fi putut primejdui viața celor care luau parte la proiect.

Conform unor înscrisuri din secolul I î.Chr., istoricul chinez Sima Qian, în lucrarea ”The Grand Scribe”s Records” afirma că importante cantități de mercur au fost încorporate în podeaua camerei mortuare a împăratului, pentru a simula curgerea râurilor adevărate. În 2005, o echipă condusă de arheologul chinez Duan Chingbo a testat 4.000 de mostre luate din pardoseala cavoului și toate s-au dovedit a avea un conținut ridicat din această substanță. Mai mult, se spune că locul este împânzit cu capcane mortale, care îi pândesc pe cei ce îndrăznesc să tulbure somnul imperial. Pe baza acestor evidențe istorice și chimice, dezbaterile cu privire la continuarea lucrărilor în jurul mormântului împăratului Qin continuă și în zilele noastre. Se încearcă găsirea unor modalități de a proteja oamenii care lucrează la dezvăluirea sitului, dar și comorile adăpostite aici, din care nu au fost scoase la lumină decât o parte.

Referințe:

history.com nationalgeographic.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept