07 octombrie 1883
Inaugurarea Castelului Peleş
Un rege de mare a(l)titudine
„Eu Carol I, Rege, cu Elisabeta, Regina, după o silință neobosită de doi ani, în lupta cu un teren nestatornic, străbătut de izvoare, izbutit-am a pune la poalele Bucegiului, temelia acestei clădiri, în anul mântuirii 1875, iar al Domniei noastre al IX-lea. Zidirea s-a oprit pe timpul războiului pentru neatârnarea României (1877 - 1878). Intrat-am în această casă a noastră în anul mântuirii 1883, iar al Domniei noastre XVII; datu-i-am nume: Castelul Peleșului”. Acesta era comunicatul citit de Generalul Crețieanu, șeful Casei militare regale, în dupa amiază zilei de 7 octombrie 1883 la ceremonia inaugurării castelului.
Casa regală e acasă
Evenimentul care sărbătorea sediul „noii dinastii”, a început cu o slujbă religioasă și cu sfințirea apei, la care au asistat Regele Carol I și Regina Elisabeta, primul ministru Lascăr Catargiu și mai mult de 50 de invitați din toate corpurile statului, o parte a unui batalion de vânători și un numeros public din Sinaia și din București. Au venit cu trenul Orient Expres, în gara Sinaia, invitați străini, diplomați și redactori ai ziarelor de prestigiu. S-a intonat imnul național și pe turnul cel mare al Castelului s-a ridicat tricolorul, care a fost salutat de trei salve de tun.
Bardul din Mircești, nemuritorul poet al unirii românilorHora Unirii, creație a poetului Vasile Alecsandri, rămâne, peste secole, un simbol al sentimentului național, care a stat la baza înfrățirii dintre Moldova și Țara Românească, în 1859
Mitropolitul a stropit cu apă sfințită coridoarele și camerele, după care invitații s-au așezat la masa festivă, cu mâncăruri și vinuri alese, cu specific românesc. Regele Carol I a rostit un toast, la fel și președintele Senatului D. Ghica și președintele Adunării Deputaților C.A. Rosetti.
Poetul Vasile Alecsandri a închinat un pahar după vechiul obicei rostind: „În timpii străbunilor noștri, când Domnii și boierii mari intrau în locuințe noi, poporul se aduna să le facă urarea cu aceste cuvinte:
„Câte cărămizi și grinzi,
Atâtea măriri și izbânzi!
Cât nisip în aceste clădiri
Atâtea fericiri și străluciri”
Această urare strămoșească o adresăm astăzi maiestăților voastre în numele poporului român. Să vă ajute Dumnezeu a mai clădi alte monumente în țară, tot atât de glorioase, tot atât de frumoase că acest Palat frumos și feeric că basmele lui Peleș”.
După ce invitații au vizitat castelul, toți participanții la inaugurare au fost poftiți la un ceai în salonul de muzică, unde Regina Elisabeta a cântat acompaniată de pian câteva arii din opere și două cântece românești.
Povestea Peleșului
În 1866, când regele Carol I al României (1839-1914), sub a cărui domnie țara și-a câștigat independența, a vizitat prima dată locurile unde avea să se înalțe viitoarea sa reședință, s-a îndrăgostit de frumusețea peisajului montan. În 1872, Coroana cumpăra 1 300 de kmp de teren (1000 de pogoane), lângă râul Piatra Arsă, constituind Domeniul Regal Sinaia. Lucrările au început în 1873, sub conducerea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman. Domnitorul a supravegheat personal lucrările la care au luat parte 300 de muncitori. În 1875, se pune piatra de temelie a castelului, sub care regele a îngropat un cilindu de plumb în care se aflau 100 de monede de aur de 20 de lei, împreună cu un pergament pe care era scris actul de ctitorire. Fiind primele monede autohtone cu chipul lui Carol I, mai târziu, celelalte 100 de piese împărțite prietenilor săi au devenit cele mai scumpe și mai râvnite monede românești, căci o singură bucată este cotată de colecționari la peste 10.000 de euro.
Carol I, domnie de 48 de ani, fără reparațiiCarol I, deși german la origine, s-a dovedit un mare patriot român, obținând independența țării, prestigiul politic, progresul economic și cultural
Alte clădiri au fost ridicate simultan: camera de gardă, Economatul, pavilionul de vânătoare Foișor, grajdurile regale și o centrală electrică. Castelul a fost prima clădire de acest gen alimentată în totalitate cu energie electrică produsă local. Din 1883, avea încălzire central și un sistem propriu de ventilație, iar plafonul mobil de sticlă al holului de onoare era acționat electric.
Costurile s-au ridicat la 16.000.000 lei românești în aur (aproximativ 120 de milioane de dolari în zilele noastre).
Alegerea locului pentru castel pe Valea Prahovei nu era întâmplătoare. Pe vremea aceea, granița țării cu Austro-Ungaria era la Predeal, iar regele avea legături strânse cu dinastia de Habsburg, fiind astfel mai ușor de vizitat la reședința din Sinaia. De altfel, unul din oaspeții de onoare ai castelului a fost împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei, care s-a declarat încântat de frumusețea locurilor și în onoarea căruia a fost amenajat punctual de belvedere cunoscut astăzi drept „Stâncile lui Franz Joseph”, lângă Poiana Regală.
Ion Creangă, un scriitor mare, cu suflet de copilBojdeuca lui Ion Creangă, un loc al poveștilor și amintirilor, împărtășite de scriitor cu prietenul său, Mihai Eminescu, și cu noi, toți cei care îl citim
Artiști precum George Enescu, Sarah Bernhardt, Jacques Thibaud și Vasile Alecsandri erau oaspeți obișnuiți ai reginei Elisabeta, ea însăși scriitoare cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva. Mai aproape de vremurile noastre, când castelul a fost folosit pentru protocolul de stat, a găzduit o serie de personalități precum Richard Nixon, Gerald Ford, Muammar al-Gaddafi, Yasser Arafat.
Un palat de neratat
Prin formă și funcționalitate, Peleșul e un palat, dar este frecvent numit castel. Stilul său e un amestec fermecător de neo-renascentism și gotic, la fel ca și castelul Schloss Neuschwanstein din Bavaria, cel care l-a inspirat pe Walt Disney.
Șoricelul Mickey Mouse, o vedetă lansată de DisneyMickey Mouse, șoricelul ieșit din laboratorul creativ al lui Walt Disney, este singurul star de animație cu propria stea pe Walk of Fame.
Castelul Peleș are o suprafață de 3200 de metri pătrați, cu 160 de camere, multe din ele cu tematică specifică, în funcție de rolul pe care îl avea încăperea (birou, bibliotecă, sală de arme, galerie de artă) sau de stil (florentin, turc, maur, francez, imperial). Sunt 30 de băi și 80 de dormitoare. Cu toate acestea, regele și regina aveau dormitor comun, spre deosebire de majoritatea cuplurilor de monarhi, care dormeau separat.
Aici se află una dintre cele mai frumoase colecții de artă din Europa Centrală și de Est, constând în statui, picturi, mobilier, obiecte din aur și argint, fildeș, porțelan, tapiserii, vitralii, covoare, arme și armuri. Doar colecția de arme și armuri are peste 4.000 de piese, care acoperă mai bine de 4 secole de istorie, iar cea de picturi, peste 2.000 de tablouri. Grădinile care îl înconjoară, cu fântâni și statui din marmură, completează cadrul de vis în care castelul se înalță ca o poveste.
Nicolae Ceaușescu a vizitat castelul destul de rar, dar se spune că soții Ceaușescu ar fi dorit să-și stabilească o reședință de protocol la Peleș. Știind că aceștia aveau mania de a ordona tot felul de demolări și schimbări, muzeografii i-au speriat, spunându-le că în interiorul castelului este o ciupercă ce atacă lemnul și este foarte dăunătoare pentru oameni. Adevărul este că o ciupercă atacase grinzile clădirii din cauza umezelii și a lipsei de aer. Din acest motiv, au demarat lucrările de restaurare, fiind înlocuită structura de rezistență din holul de onoare și din sufrageria de la parter. Prudenți, soții Ceaușescu au petrecut o singură noapte la Castel, dormind în Foișor. Castelul a rămas reședință a familiei regale până în 1948, când a fost confiscat de regimul comunist.
Rețeta supraviețuirii în Epoca CeaușescuEpoca în care România a fost condusă de cuplul Ceaușescu, ne-a lăsat amintiri triste, dar și multe glume, prin care oamenii încercau să își facă viața mai ușoară
Atât Peleșul, cât și Pelișorul și Foișorul, au fost construite din banii personali ai Regelui Carol I, care și-a vândut o moșie din Germania pentru a putea plăti costurile terenului și a ridicării construcțiilor. Regele a evitat să folosească bani din lista civilă, astfel că domeniul nu a făcut niciodată parte din Domeniile Coroanei, care erau proprietăți ale statului doar puse la dispoziția suveranului
După Revoluția din decembrie 1989, Castelul Peleș și Pelișorul au fost reintegrate în circuitul turistic. În 2006, guvernul român a anunțat retrocedarea castelului fostului rege Mihai I de România. Contrar zvonurilor, castelul nu a fost vândut statului Român pentru suma de 30 de milioane de euro. Retrocedarea efectivă s-a realizat la data de 20 februarie 2007 . Deși se află în proprietatea privată a Casei Regale, Regele Mihai a decis să păstreze în continuare calitatea de muzeu a castelului, lăsându-l în circuitul turistic.
Referințe: