Campionatul Mondial de Fotbal: Mexic 1970

Sport Bogdan

Amor a la Mexicana

În 1964, congresul FIFA a decis ca a noua ediție a turneului final să se desfășoare în Mexic. Deși mulți au fost cei care au privit cu scepticism capacitatea de organizare a nord-americanilor, descendenții „aztecilor” le-au închis gura contestatarilor după ce Olimpiada din 1968, desfășurată la Ciudad de Mexico, a avut parte doar de reacții pozitive. Astfel, în 1970 Campionatul Mondial de Fotbal a fost găzduit pentru prima dată de către America de Nord, fiind  totodată și primul turneu organizat pe un alt continent decât Europa sau America de Sud.

România (își) revine

La startul preliminariilor s-au înscris un număr record de 75 de formații. O singură echipă s-a retras în cele din urmă, chiar surpriza plăcută a precedentului turneu, Coreea de Nord. De această dată, Africii și Asiei le-au fost garantate două locuri, câte „unul de căciulă”, în timp ce America de Nord și cea Centrală au avut și ele două reprezentante, datorită faptului că Mexicul s-a calificat din oficiu, în calitate de țară gazdă!

După 32 de ani, România a reapărut între echipele de top din lume, calificându-se dintr-o grupă ce părea extrem de dificilă la prima vedere. „Tricolorii” au lăsat acasă Portugalia (locul trei în ‘66), Elveția (și ea prezentă în Anglia) și Grecia. Alte surprize din calificări au fost eliminarea Argentinei, de către Peru și cea a Iugoslaviei (vicecampioană europeană la acea dată), de către Belgia. Absențe de marcă au fost și Franța și Spania.

Cele 16 participante au fost împărțite în patru grupe... Grupa 1: URSS, Mexic, Belgia, El Salvador; Grupa 2: Italia, Uruguay, Suedia, Israel; Grupa 3 (supranumită „groapa cu lei de la Guadalajara”): Brazilia, Anglia, Cehoslovacia, România; Grupa 4: RF Germania, Peru, Bulgaria și Maroc.

Albastru – țările calificate la CM; galben – țările care au ratat calificarea; negru – țările care nu au intrat în competiție; gri – țările care nu erau membre FIFA. [sursa imagine]

Careu de ași, în semifinale

Nicio surpriză nu s-a consemnat în faza grupelor, favoritele calificându-se „în bloc” în „sferturi”! Singurul amănunt interesant a fost faptul că Italia a reușit „performanța” de a se califica din grupe cu doar un singur gol marcat (1-0 cu Suedia, 0-0 cu Uruguay și Israel)!

Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1930În 1930, se semna certificatul de naștere al uneia dintre cele mai iubite competiții sportive din toate timpurile: Campionatul Mondial de Fotbal. Echipa României a fost parte din acel moment istoric.

Cel mai interesant duel al „sferturilor” a fost reeditarea finalei din ’66, Anglia - RFG. De astă dată, nemții și-au luat revanșa.

Mexico ’70 a fost, în opinia multor cunoscători într-ale sportului rege, cel mai bun turneu final din istorie. Iar ca argument principal a fost careul de „ași” prezent în penultimul act al competiției. În semifinale au ajuns cele mai titrate naționale din lume: Brazilia (5 titluri), Italia (4 titluri), Germania (4 titluri) și Uruguay (2 titluri). În prima dintre ele, Brazilia a depășit Uruguayul, cu 2-1. Însă, „celeștii” au acuzat faptul că nu au avut timp suficient pentru a pregăti duelul, sosind la Guadalajara doar cu 24 de ore înainte de joc. Trebuie menționat că la pauză scorul era favorabil Uruguayului, care conducea cu 1-0. Cealaltă semifinală a primit mai apoi denumirea de „finala de dinaintea finalei”, fiind considerată încă drept cel mai frumos joc văzut vreodată la un campionat mondial. A fost Italia - RFG 4-3, după cele mai spectaculoase prelungiri din istoria competiței, cu cinci goluri marcate și răsturnări de scor. Nemții au luat totuși locul trei, învingând în finala mică a competiției naționala Uruguayului, cu 1-0.

La Stadionul Aztec din Mexico City a fost amplasată o placă memorială, în cinstea unei partide de neuitat: Italia – RFG, 1970 [sursa imagine]

Pele și Zagallo au făcut istorie

Brazilia a profitat de oboseala acumulată de italieni în semifinale și s-a impus lejer în ultimul act. La Ciudad de Mexico, pe 21 iunie 1970, în fața a 107.412 spectatori, selecționata „cariocas” a învins fără drept de apel „squadra azurra”, 4-1, marcatori fiind Pele (18), Gerson (66), Jairzinho (71), Carlos Alberto (86), respectiv Boninsegna (37). Golul lui Pele a fost cel de-al 100-lea reușit de brazilieni la turneele finale. De altfel, starul brazilian a intrat în istorie, fiind în continuare singurul fotbalist care se poate lăuda că are în palmares trei titluri de campion mondial. De asemenea, Mario Zagallo a devenit primul om care a cucerit titlul atât ca și jucător (în 1958), cât și ca antrenor.

În minutul 18 al finalei, Pele dă startul dominației braziliene, care va aduce echipei sale cel de-al treilea titlu mondial. [sursa imagine]

Cupa „Jules Rimet” a fost cucerită pentru a treia oară de brazilieni, intrând astfel definitiv în posesia acestora. Cel puțin așa ar fi trebuit. Asta pentru că, pe 2 decembrie 1983, trofeul a fost furat din sediul federației braziliene! Exponatul care în prezent se găsește la Rio de Janeiro este doar o copie.

Tricolorii, în groapa cu lei

Naționala României n-a avut noroc la tragerea la sorți și a nimerit într-o grupă extrem de puternică la C.M. din Mexic, supranumită groapa cu lei de la Guadalajara. Tricolorii au jucat împotriva precedentei campioane mondiale, Anglia, dar și a viitoarei campioane, Brazilia. Cum era de așteptat, au fost pierdute ambele dueluri, 0-1, respectiv, 2-3 (goluri Dumitrache și Dembrovschi), însă evoluția elevilor lui Angelo Niculescu a fost apreciată. În cealaltă confruntare, românii au învins Cehoslovacia cu 2-1 (goluri Neagu și Dumitrache, din penalti).

Timbru emis în 1970, pentru a marca întâlnirea din teren a echipelor României și Cehoslovaciei [sursa imagine]

Iată și lotul deplasat în Mexic: Stere Adamache (Steagul Roșu Brașov), Necula „Rică” Răducanu (Rapid), Gheorghe Gornea (UTA) - portari, Ludovic Sătmăreanu (Steaua), Cornel Dinu (Dinamo), Nicolae Lupescu (Rapid), Mihai Mocanu (Petrolul), Ion „Liță” Dumitru (Rapid), Radu Nunweiller VI (Dinamo), Emeric Dembrovschi (SC Bacău), Florea Dumitrache (Dinamo), Alexandru Neagu (Rapid), Mircea Lucescu (Dinamo), Gheorghe Tătaru II (Steaua), Vasile Gergely (Dinamo), Dan Coe (Rapid), Mihai Ivăncescu (Steagul Roșu Brașov), Augustin Deleanu (Dinamo), Flavius Domide (UTA), Marin Tufan (Farul Constanța), Nicolae Pescaru (Steagul Roșu Brașov) și Nicolae Dobrin (FC Argeș).

Dobrin, vedeta naționalei în preliminarii, n-a apucat să evolueze niciun minut la mondial, deși piteșteanul era considerat la acea vreme cel mai bun fotbalist român. Subiectul a iscat apoi numeroase controverse. Motivul absenței dintre titulari l-a dezvăluit însă într-un interviu acordat ani mulți mai târziu selecționerul Angelo Niculescu: „Dobrin a venit în Mexic ca să se distreze și să se simtă bine. Pleca noaptea din cantonament împreună cu Rică Răducanu și veneau dimineața. Odată i-am așteptat în paturile lor, eu și secundul, ca să nu mai poată minți. Şeful delegației a vrut să-l trimitem acasă, dar m-am opus, pentru că ne făceam de râs. Dobrin se uita mereu la englezi. Ăia mai beau câte o bere, mai stăteau la o terasă, dar erau campioni mondiali. Noi ce eram? Niște anonimi. La ultimul meci de pregătire, s-a tras undeva în stânga, la umbra tribunei, și nu se mișca de acolo. I-am zis «Gicule, ce faci?», «Nea Angelo, eu nu pot. Nu vezi ce soare e?». «Gicule, tu ai zis că nu poți. Să știi că nu s-a născut încă fotbalistul cu umbrelă». Şi atunci, eu de ce să joc cu Dobrin?”

Naționala de fotbal a României la prima participare olimpicăPrima participare a selecționatei tricolore la Olimpiadă a fost prinsă în offside la capitolul organizare

Curiozități

Fotbal sub cizma fascistăCampionatul Mondial de Fotbal din 1934 a stat sub semnul amestecului politic în viața sportivă.

Echipa României, participantă la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 [sursa imagine]

Referințe:

https://www.fifa.com

https://en.wikipedia.org

„Albumul cu amintiri”, săptămânalul „Fotbal vest”, Anul 20, Nr. 908

Chirilă Ioan, „Şi noi am fost pe Conte Verde”, editura Sport Turism, București, 1983

Cătălin Oprișan, „Istoria Echipei Naționale de Fotbal a României”, editată de Federația Română de Fotbal, București, 2016

foto creditGettyImages / Guliver

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept