Campionatul Mondial de Fotbal: Germania 1974

Sport Bogdan

Cupa Mondială, acum într-o nouă prezentare

A 10-a ediție a Campionatului Mondial, una jubiliară, a coincis cu actualizarea trofeului pus în joc. Locul cupei „Jules Rimet”, adjudecată de Brazilia la ediția precedentă, a fost luat de „FIFA - World Cup”, care răsplătește și campioanele zilelor noastre.

La startul competiției s-a depășit recordul de reprezentative înscrise, ajungându-se la impresionantul număr de... 99! Şapte s-au retras, însă, fără a juca vreun meci: Venezuela, Jamaica, Gabon, Republica Malgașă (Madagascar), Sri Lanka, India și Filipine. Şi, chiar dacă înscrierile au crescut spectaculos (de la 13 în 1930, la 99 în 1974!), la turneul final au participat tot 16 formații, în ciuda câtorva federații care au propus mărirea numărului de participante (această idee a fost respinsă în mod categoric de Congresul FIFA din 1973, cu 25 de voturi din 33 posibile).

De la grupa mică, la grupa mare

Iată selecționatele calificate, repartizate pe grupe... Grupa I: RF Germania, Australia, Chile, RD Germania; Grupa II: Brazilia, Iugoslavia, Scoția, Zair; Grupa III: Uruguay, Suedia, Olanda, Bulgaria; Grupa IV: Italia, Argentina, Haiti și Polonia.

Mulți chemați, puțini aleși – din cei 99 de doritori, doar 16 (țările marcate cu albastru) au rămas să se dueleze pe teren [sursa imagine]

În 1974 s-a trecut la un nou format de disputare a turneului final. Astfel, după prima fază a grupelor nu s-a mai trecut la un sistem eliminatoriu, ci primele două clasate din fiecare cele patru grupe urmau să fie redistribuite în alte două grupe de elită. Apoi câștigătoarele aveau să joace finala mare, iar locurile doi să se dueleze pentru medaliile de bronz.

În prima fază a grupelor, cele mai mari surprize au fost furnizate de Olanda și Polonia, care s-au calificat în dauna Uruguayului, respectiv Italiei, formații mult mai titrate la acea vreme. În grupele de elită au ajuns Olanda, Brazilia, RDG, Argentina (Grupa A) și RFG, Polonia, Suedia și Iugoslavia (Grupa B).

Legendarul jucător olandez Johan Cruyff și-a condus echipa magistral, până în finala CM din 1974 [sursa imagine]

În finala mică, Polonia s-a impus în fața Braziliei cu 1-0. Leșii (campioni olimpici în 1972) au impresionat pe întreg parcursul turneului, fiind cea mai prolifică națională, cu un total de 16 goluri marcate. Firesc în aceste condiții, Grzegorz Lato a devenit golgeterul mondialelor, reușind să înscrie de șapte ori. Apropo de atacantul Lato, acesta a fost între 2001 - 2005 senator în Polonia, iar între 2008 - 2012 președintele federației de fotbal.

Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1930În 1930, se semna certificatul de naștere al uneia dintre cele mai iubite competiții sportive din toate timpurile: Campionatul Mondial de Fotbal. Echipa României a fost parte din acel moment istoric.

“Weltmeisterschaft” vs. “Portocala Mecanică” sau Beckenbauer mai bun decât Cruyff

Pe 7 iulie 1974, pe Stadionul Olimpic din Munchen, în fața a 75.200 de spectatori, s-au întâlnit în finală RFG și Olanda, fără îndoială cele mai bune echipe prezente la mondial.

Două legende, față în față, căpitanul olandez Johan Cruyff (stânga) și cel german, Franz Beckenbauer (dreapta) [sursa imagine]

Meciul a început cum nu se poate mai bine pentru „Portocala Mecanică”, așa cum a fost supranumită Olanda pentru fotbalul generos arătat. După lovitura de start, care a aparținut portocaliilor, au urmat 16 pase consecutive (!), apoi balonul a ajuns la vedeta Johan Cruyff. Conducătorul de joc a luat acțiunea pe cont propriu și nu a mai putut fi oprit decât prin fault, de către fundașul nemților, Uli Hoeness (actualul președinte al clubului Bayern Munchen). Arbitrul englez Taylor a dictat penalti, chiar dacă „infracțiunea” a fost comisă cu puțin în afara careului (ce să-i faci, epoca VAR-ului era încă departe), iar Neeskens a transformat lovitura de pedeapsă. Era abia minutul doi. După golul marcat, la „ordinul” aceluiași Cruyff, olandezii s-au retras în apărare, o greșeală ce avea să-i coste. Chiar și marele Pele a rămas nelămurit, comentând imediat după joc: „De neînțeles jocul static al olandezilor, practicat după deschiderea scorului, când tocmai atunci ar fi trebuit să profite”. În schimb, în tabără nemților căpitanul Franz Beckenbauer și-a împins echipa în atac, iar rezultatele n-au întârziat să apară. În minutul 25, Breitner a egalat, tot de la punctul cu var. Însă și de această dată, arbitrul Taylor a acordat prea ușor penalti, pentru un așa-zis fault al lui Jansen la Hoelzenbein. Apoi, cu doar două minute înainte de pauză, golgeterul mondialului mexican din 1970, Gerd Muller, a stabilit scorul final, 2-1, iar Germania se încorona pentru a doua oară în istorie campioană a lumii! Pentru acest succes, fiecare jucător neamț a fost recompensat cu 60.000 de mărci.

Elveția - gazda CM de fotbal din 1954Campionatul Mondial de Fotbal cu cele mai multe goluri marcate s-a derulat în Elveția anului 1954

Noul și actualul trofeu acordat câștigătoarei celei mai importante competiții fotbalistice de pe mapamond, „FIFA - World Cup”, e opera sculptorului Silvio Gazzaniga. Artistul italian lucra în acea vreme pentru compania Stabilimento Artistico Bertoni, cea căruia i s-a încredințat sarcina de a crea noua cupă. Interesant e că Gazzaniga (în treacăt fie spus, fan al lui AC Milan - trecut la cele veșnice în 2016, la vârsta de 95 de ani) a devenit mai apoi „părintele” Cupei UEFA (1971), Supercupei UEFA (1973), trofeului atribuit campioanei europene U-21 și cupei mondiale la basebal (2001)!

Trofeul „FIFA - World Cup” e făcut din aur masiv, de 18 karate, cântărește 6,175 kilograme, are diametrul bazei de 13 centrimetri și o înălțime de 36 de centimetri. La data fabricării lui, a avut o valoare de circa 20.000 de dolari. Noua cupă nu va mai fi acordată definitiv vreunei câștigătoare de campionat mondial sau cel puțin acesta e regulamentul în vigoare. În prezent, numele fiecărei selecționate medaliate cu aur e inscripționat la baza statuetei, iar „FIFA - World Cup” va fi schimbată abia când nu va mai exista spațiu liber pentru înscrierea campioanei. Se preconizează că acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de 2038, asta, bineînțeles, doar dacă Sfântul Vicențiu și Grenadinele nu se apucă mai serios de fotbal...

Replica trofeului FIFA, aflată la muzeul federației din Zürich, Elveția [sursa imagine]

Curiozități

Naționala de fotbal a României la prima participare olimpicăPrima participare a selecționatei tricolore la Olimpiadă a fost prinsă în offside la capitolul organizare

1974: Denis Law în acțiune pentru Scoția, în meciul contra Zairului [sursa imagine]

Uruguay, marea surpriză a CM din 1950Selecționata celestă - Uruguay - și-a dus fanii în al nouălea cer, prin victoria - surpriză de la Campionatul Mondial de Fotbal din 1950

Referințe:

https://www.fifa.com

https://en.wikipedia.org

„Albumul cu amintiri”, săptămânalul „Fotbal vest”, Anul 20, Nr. 909

Chirilă Ioan, „Şi noi am fost pe Conte Verde”, editura Sport Turism, București, 1983

foto creditGettyImages / Guliver

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept