12 noiembrie 1958
Prima ascensiune a lui El Capitan, pe traseul The Nose
Toamna căpitanului
Zilele de toamnă erau reci și scurte în Yosemite Valley. Alpiniștii Warren Harding, Wayne Merry, George Whitmore și Rich Calderwood, după 45 de zile pe munte, erau pe punctul de a-și vedea visul cu ochii: să atingă vârful pe El Capitan. Un ultim obstacol îi despărțea de îmblânzirea celei mai puternice stânci americane: un zid neted și înclinat de 800 de metri.
Un traseu care îți iese pe nas
Cei patru erau deja de zile bune pe traseu, în această ultimă etapă a ascensiunii lor, înregistrând cel mai lung timp petrecut până atunci pentru escaladare de orice cățărător american. Au întâlnit obstacole cu care nimeni nu mai luptase: agățați de stânci, folosind pitoane producție casnică, cu schije de piatră care amenințau să se desprindă de pe stâncă la următoarea lovitură de ciocan, împărțind sacul de dormit cu șobolanii și târând în sus cu frânghiile zeci de kilograme de apă și mâncare.
Prima ascensiune pe Everest, fără oxigen suplimentar, o victorie asupra limitelorMuntele Everest, cel mai înalt vârf al planetei, o eternă provocare pentru temerari, la care alpiniștii Messner și Habeler au răspuns, în 1978. În 2017, a fost rândul alpinistului român Horia Colibășanu să ajungă pe Acoperișul lumii.
La apus, cățărătorii și-au mâncat ultimele batoane, după care Harding și-a pus lanterna frontală și a început să înfigă bolțurile în stâncă, singura modalitate de a lupta cu zidul. Într-un maraton de 12 ore, în care Merry îl asigura cu coarda, a meșterit întreaga noapte. La 6 dimineața, și-a întrebat colegul dacă mai rezistă până înfige ultimul piton. „Doamne ferește - dacă mai rezist?” spunea Merry într-un interviu 50 de ani mai târziu. „Stătusem acolo întreaga noapte, urmărind luminița care urca pe zid ca un păianjen, bălăngănindu-se pe stâncă și el mă întreabă pe mine dacă mai rezist!”. În sfârșit, coarda a alunecat odată cu primele raze ale soarelui, în momentul în care Harding a înfipt cel de-al 28-lea și ultimul bolț și a ajuns pe vârf. Prima ascensiune a feței sudice a lui El Capitan - The Nose - cel mai provocator traseu de escaladă din lume, devenea istorie. Era 12 noiembrie, 1958.
O piatră care și-a luat nasul la urcare
Până când Harding & Co. și-au început ascensiunea, nimeni nu a considerat că e posibil să urci El Capitan pe ruta The Nose. Pe stânca de două ori mai înaltă decât Empire State Builiding, The Nose este, practic, o linie de 889 m, cu fisuri verticale. Azi e cea mai cunoscută rută de cățărare, visul temerarilor în căutare de adrenalină.
În 1993, Lynn Hill a devenit prima persoană (bărbat sau femeie) care a urcat prin escaladă liberă The Nose, adică prima care nu a folosit echipament de alpinism și nicio modalitate care să o ajute la cățărare, având doar o coardă de siguranță dacă s-ar fi întâmplat să cadă. În 1994, ea a ridicat ștacheta propriei performanțe, făcând traseul, tot la liber, într-o singură zi.
Înotătoarea care a arătat că o femeie curajoasă nimic nu e imposibilGertrude Ederle, prima femeie care a traversat înot canalul Mânecii, a iubit sportul mai mult decât propria sănătate, sacrificându-și auzul pentru a face performanță
De abia în 2005, o altă echipă, compusă din Caldwell și Beth Rodden au reușit să fie următorii care au escaladat liber dificilul traseu. La câteva zile după ce au reușit ascensiunea, Caldwell, călcând pe urmele lui Hill, a stabilit un nou record, urcând The Nose în doar 12 ore. Și mai remarcabil încă este faptul că a folosit următoarele 12 ore pentru a urca, tot liber, Freerider, o altă rută de pe El Capitan. Cu alte cuvinte, Caldwell a escaladat liber El Capitan de 2 ori în aceeași zi, o reușită pe care nimeni nu a egalat-o încă. Trebuie spus că în 2001, Tommy Caldwell își pierduse un deget arătător, într-un accident, dar asta nu l-a împiedicat să realizeze cea mai dificilă escaladă din istoria văii Yosemite.
The Nose mai este faimos și pentru o competiție neoficială, extrem de periculoasă, de escaladare-viteză. Câștigă cel care reușește cea mai rapidă ascensiune, folosind tehnici combinate de cățărare liberă și asistată de echipament. Campionii en-titre sunt Alex Honnold și Hans Florine, cu un timp de 2 ore, 23 de minute și 46 de secunde, stabilit în 2012.
Rock Star on line
„Ascensiunea pe El Capitan este un vis la care orice cățărător aspiră, dar puțini reușesc să o facă efectiv”. spune Peter Mortimer, co-director la producția Valley Uprising, realizată de Sender Films în 2014, un documentar despre istoria ascensiunilor din Yosemite National Park, California.
Acum, există posibilitatea de a experimenta senzația ascensiunii pe El Capitan, pe ruta istorică The Nose, fără a ști să legi măcar o frânghie. Google, lucrând cu o echipă de fotografi și cățărători profesioniști, a cartografiat digital întregul traseu de pe stâncă, cu aceeași tehnologie de fotografie panoramică la 360°, pe care o folosește și Street View de pe Google Maps.
Google, o companie non-conformistăGoogle s-a transformat dintr-un proiect început de doi studenți într-un garaj, în cel mai mare motor de căutare din toate timpurile
Experiența virtuală este interesantă, dar, mai ales în opinia iubitorilor muntelui, nu poate înlocui senzația ascensiunii reale. Stomacul care se strânge în timp ce ești suspendat într-o frânghie de 9 mm, cu sute de metri de aer sub picioare, somnul pe un colț de stâncă mai mic decât o măsuță de cafea, de-a lungul zilelor de ascensiune, amestecul de mândrie, extaz și epuizare pe care îl simți pe vârf toate astea trebuie trăite, nu doar văzute. Și nu există loc mai bun să le trăiești decât în valea Yosemite, pe El Capitan.
Referințe: