25 ianuarie 1924

Sunt organizate primele Jocuri Olimpice de Iarnă

Sport Monica

Nici la Jocurile Olimpice, iarna nu-i ca vara

La 25 ianuarie 1924, se dă startul primelor Jocuri Olimpice de Iarnă, într-un decor de vis, la Chamonix, lângă vârful Mont Blanc, în Alpii francezi. Titlul inițial al manifestării a fost ”Săptămâna Internațională a Sporturilor de Iarnă”, în organizarea Comitetului Olimpic Francez. Ulterior, Comitetul Olimpic Internațional le-a conferit titulatura de Jocuri Olimpice de Iarnă, pentru a le aduce la un numitor comun cu cele de vară. Tradiția de a organiza și ediția de vară și cea de iarnă, în același an, a continuat până în 1992, când s-a decis mutarea edițiilor de iarnă în cel de-al doilea an de după jocurile de vară. Prima ediție a fost un real succes, iar cea de-a doua, derulată în 1928 la St. Moritz, în Elveția purta deja titulatura Jocurilor Olimpice de Iarnă.

Olimpiada, privită la rece

La cinci ani după nașterea Jocurilor Olimpice moderne, în 1896, prima manifestare dedicată sporturilor de iarnă s-a desfășurat în Suedia. Această bunică a Jocurilor Olimpice de Iarnă se numea ”The Nordic Games” și, conform numelui, au participat doar sportivi din țările scandinave. La fel ca Olimpiada, competiția se organiza o dată la patru ani, dar numai  în Suedia.

în 1911, Comitetul Olimpic Internațional a propus organizarea unei competiții de iarnă, ca parte a următoarei ediții a Jocurilor Olimpice, programate pentru 1912, la Stockholm. Suedia, deși ar fi fost gazda ediției respective, nu dorea ca pe viitor să renunțe la exclusivitatea organizatorică pentru Jocurile Nordice. Germania luase în calcul o ediție a Olimpiadei de Iarnă, care să preceadă ediția de vară din 1916, de la Berlin. Primul război mondial a dat peste cap toate planurile, iar Jocurile Olimpice de Iarnă și de Vară au rămas de căruță. De abia în 1925 au acceptat și țările scandinave consfințirea Jocurilor Olimpice de Iarnă, competiția de la Chamonix primind retroactiv titlul de prima ediție.

Afișe de promovare a Jocurilor Olimpice de Iarnă - Chamonix 1924. [sursa imagine]

Olimpiada - măsura excelenței în sportJocurile Olimpice au aprins flacăra sportivității încă din Antichitate și au fost repuse în drepturi de baronul Pierre de Coubertin

La Chamonix, tot scandinavii au fost cei care au dominat competiția, fiind căliți de acasă într-ale gheții și zăpezii. Norvegia a câștigat concursul neoficial pe echipe, cu 17 medalii. Statele Unite s-au situat pe locul al treilea, câștigând singura medalie de aur prin victoria lui Charles Jewtraw, în proba de 500 metri patinaj viteză.

Echipa de hockey a Canadei prezentă la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Chamonix. [sursa imagine]

Canada a dat lovitura la hochei, înscriind 110 puncte și primind doar trei goluri în cinci meciuri. Dintre cei aproape 300 de sportivi, doar 13 erau femei și acestea au concurat doar la probele de patinaj artistic. Austriaca Helene Engelmann a câștigat proba de perechi, alături de partenerul ei, Alfred Berger, iar conaționala ei, Herma Planck Szabo a triumfat la individual. Jocurile Olimpice au pus în valoare în special probele de schi, sport care va lua un avânt semnificativ în anii următori. La Chamonix, Norvegia a cucerit opt din cele nouă medalii de aur la schi.  De atunci, probele s-au diversificat, paleta participanților s-a lărgit, iar Jocurile Olimpice de Iarnă au devenit la fel de populare și cu o istorie la fel de bogată ca și rudele lor estivale.

Fata de nota 10 a gimnasticii românești, Nadia ComăneciNadia Comăneci a fost prima gimnastă din lume care a fost recompensată cu nota 10, pentru o evoluție perfectă, stabilind alte standarde pentru acest sport

Echipa britanică și suedeză de curling la Chamonix, 1924. [sursa imagine]

Patinajul artistic și hocheiul au intrat în competiție prin bucătăria de vară

Două dintre cele mai îndrăgite discipline de la Jocurile Olimpice de Iarnă, patinajul artistic și hocheiul pe gheață și-au făcut debutul la jocurile de vară, în ciuda apartenenței lor la anotimpul rece. La începutul secolului XX, Jocurile Olimpice durau luni de zile, iar probele de patinaj artistic au fost organizate în octombrie 1908, în cadrul jocurilor de la Londra. Patinajul artistic a revenit în forță, împreună cu hocheiul, în aprilie 1920, la Jocurile de Vară de la Anvers. Ambele sporturi au trecut în tabăra Jocurilor de Iarnă, după ce acestea s-au lansat în circuit, în 1924.

Cel care a făcut istorie în patinajul artistic a fost patinatorul suedez Ulrich Salchow. Patinatorul suedez, care a dominat prima decadă a secolului XX, a câştigat de zece ori titlul mondial la patinaj artistic, din 1901 în 1905 şi din 1907 în 1911. De asemenea, suedezul Salchow a câştigat titlul european de nouă ori şi tot lui i-a fost decernată şi prima medalie olimpică acordată vreodată în patinajul artistic, la Jocurile Olimpice de vară de la Londra, din anul 1908. [sursa imagine]

Jocurile Olimpice de Iarnă, deschise tuturor

Tuturor, chiar și animalelor. În timp ce evenimentele ecvestre erau obișnuite la Jocurile Olimpice de Vară, la cele de iarnă, prezența cailor și câinilor era cel puțin exotică. Și totuși, au luat parte la competiții, în cadrul probelor de skijoring de la ediția din 1928. La aceste probe, schiorii se întrec, remorcați de cai sau de câini. Această disciplină era una pur demonstrativă, așa că nu se acordau medalii și ulterior nici nu a mai fost inclusă pe lista Jocurilor Olimpice. Câinii au mai avut prilejul să intre în cărțile olimpice, la cursele de sănii organizate, tot de dragul spectacolului, în anul 1932, la jocurile de la Lake Placid.

Proba de skijoring la Jocurile Olimpice de Iarnă de la St. Moritz din anul 1928. [sursa imagine]

Criza de zăpadă, rezolvată la brigadă

În 1964, nu găseai zăpadă nici să tragi cu tunul la Innsbruck, în Austria, fenomen anormal pentru o zonă care geme, de regulă, sub nămeți. Austriecii au rezolvat problema în stilul caracteristic, adică organizat. Armata a urcat pe munții din apropiere care aveau zăpadă pe stoc și au transportat la locul faptei, adică al Jocurilor Olimpice, peste 40.000 de metri cubi de zăpadă pentru pârtiile de schi și 20.000 de blocuri de gheață pentru pârtiile de bob și de sanie. Soldații au bătătorit zăpada cu propriile mâini și picioare.

La data de 24 ianuarie 1964 soldații austrieci cară coșuri cu zăpadă spre pârtiile de ski și bob, pentru a pregăti terenul Jocurilor Olimpice de iarnă. [sursa imagine]

Acum e clar de ce lucrurile funcționează pe acolo. Drept pentru care, în 1970, în urma refuzului orașului Denver de a găzdui jocurile, din motive financiare, tot la Innsbruck au ales să le organizeze, posibil din considerentul că, orice ar fi, problemele se vor rezolva.

Olimpiada pentru toțiJocurile Olimpice moderne constituie simboluri ale sportivității, colaborării internationale și păcii, reunind sportivi din toată lumea

Din cele cinci discipline inițiale, azi Jocurile Olimpice de Iarnă au devenit competiții complexe, care fac deliciul spectatorilor și telespectatorilor din lumea întreagă, iubitori ai sporturilor albe.

Referințe:

history.com history.com

foto creditolympic.org

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept