Guturaiul sau răceala

Sănătate și frumusețeDr. Putnoky

Pe-un picior de (gutu)rai

Tuse, strănut, răgușeală, secreții nazale: peste 200 de tipuri diferite de viruși sunt răspunzătoare de apariția guturaiului sau răcelii comune. Transmiterea este aerogenă adică pe calea aerului, prin picăturile de secreție nazo-faringiană și bronșică, atunci când vorbim, când tușim sau când strănutăm. În timpul strănutului, de exemplu, se elimină în aer, cu viteză foarte mare, peste 40.000 de particule de aerosoli care pot purta microbi. Am învățat în cei șapte ani de acasă că este frumos și sănătos să strănutăm în batistă, dar, dacă nu avem repede la îndemână batista, se recomandă să strănutăm cu nasul la încheietura cotului (i se mai spune „strănutul lui Dracula”). Nu e deloc bine să strănutăm în palmă pentru că vom contamina astfel toate obiectele pe care punem mâna ulterior, de exemplu clanțele ușilor, barele de susținere din mijloacele de transport sau mâinile altor persoane când le stângem mâna în chip de salut. Particulele infectante se pot răspândi pe o distanță de până la patru metri în jurul nostru, de aceea cea mai bună metodă preventivă este evitarea aglomerațiilor și spălatul mâinilor, imediat ce ajungem într-un loc unde avem posibilitatea să o facem. Ne spălăm pe mâini cu apă caldă și săpun, 20-30 de secunde și apoi ne uscăm cu prosoape de hârtie sau la instalațiile cu aer cald.

Guturaiul, analizat cu sânge rece

Deși i se spune răceală, o astfel de infecție virală poate apărea și vara. Desigur, anotimpul rece este cel în care cei mai mulți dintre noi răcim, deoarece suntem expuși la variații mari de temperatură. Hipotermia și lipsa de mișcare ne slăbesc sistemul imunitar. Un rol cheie îl au mucoasele nasului, gâtului, traheei. Dacă acestea sunt bine vascularizate și umezite, infecția are loc mai greu deoarece celulele imunitare de la nivelul lor au condițiile fiziologice cele mai bune și sunt pregătite să anihileze virușii. Dacă există o vasoconstricție locală provocată de frig sau dacă mucoasele sunt uscate din cauza încălzirii excesive a încăperilor, infecția virală se produce mai ușor. Aș mai aminti o cauză pentru care răceala apare mai des în lunile reci - oamenii stau mai mult în spații închise, se aglomerează în săli de cinema, de spectacol, restaurante, pub-uri, mall-uri, iar apropierea persoanelor face ca virușii proaspăt eliminați de un bolnav să găsească repede o nouă gazdă.

Prevenirea este cea mai importantă. Cum ne pregătim să facem față virozelor?

Din fericire, putem face multe pentru a ne întări sistemul imunitar și a reduce susceptibilitatea noastră la infecții.

• Igiena personală - spălarea frecventă a mâinilor
• Alimentație echilibrată
• Prevenirea hipotermiei (să evităm să stăm mult în frig)
• Sport și mișcare în aer liber, curat
• Relaxare
• Călirea organismului
• Păstrarea umidității mucoaselor prin aerisirea frecventă a încăperilor, prevenirea uscării aerului prin supraîncălzire și consumul unor cantități adecvate de lichide
• Evitarea aglomerației și limitarea apropierii fizice (sărut, îmbrățișat, strângerea mâinii).
• Evitarea fumatului și a consumului de alcool

Alimentația în vremea Guturaiului

O alimentație echilibrată are o influență hotărâtoare asupra întregii stări de sănătate și, mai ales, un rol important în susținerea unui sistem imunitar puternic.

Căldura din farfurie asigură încălzirea globală a organismuluiAtunci când temperatura devine tot mai rece, există alimente care ne pot furniza căldura necesară pentru ca organismul să funcționeze eficient

Un consum optim de proteine animale și vegetale va asigura aminioacizii necesari sintezei de anticorpi, care vor neutraliza virușii. Cinci porții pe zi de legume și fructe vor asigura vitamina C naturală care va contribui la sănătatea mucoaselor și la creșterea imunității. Aceasta înseamnă că la fiecare masă trebuie să avem legume și/sau fructe, de preferință de sezon: varză, conopidă, broccoli, sfeclă roșie, ridichi, spanac, ardei gras, dovleac, mere, pere, kiwi, kaki, citrice. Vitamina C are un rol important în prevenirea virozelor, nu în tratamentul lor, pentru că nu are rol antiviral, așa cum cred mulți dintre noi.

Tot pentru sănătatea și integritatea mucoaselor avem nevoie de vitamina E pe care o găsim în nuci, migdale, alune, semințe, ulei de măsline, de in, de rapiță, de floarea soarelui, cereale integrale.

Un rol important pentru întărirea sistemului imunitar îl joacă și acizii grași omega-3, în special cei din grăsimea de pește, astfel că două-trei porții de pește pe săptămână (somon, macrou, hering, sardine) sunt binevenite.

O alimentație variată care să conțină produse din toate grupele alimentare, naturale sau cât mai puțin procesate ne poate ajuta să obținem o apărare putenică a organismului.

Mișcare regulată, dar moderată

În timpul iernii, tindem să fim mai sedentari, ne lipsește mișcarea în aer liber și asta ne slăbește sistemul de apărare imun. Mișcarea și sportul în aer curat (prin pădure, în afara orașului, la munte) stimulează circulația sângelui în întregul corp, inclusiv la nivelul mucoaselor respiratorii, ajută la călirea organismului.

Sporturile moderate de anduranță, cum ar fi joggingul, ciclismul sau înotul, ajută la prevenirea răcelilor. Jumătate până la trei sferturi de oră, de două sau trei ori pe săptămână pot să fie suficiente. De asemenea, drumețiile sau plimbările mai lungi prin zone verzi sunt minunate pentru buna stare fizică. O pregătire moderată, dar continuă, este varianta cea mai recomandabilă pe timp de iarnă.

De Crăciun, fă sărbătoare din mișcareCrăciunul e o sărbătoare delicioasă, așadar, e nevoie de un pic de atenție la siluetă, altfel riscăm să ne schimbăm garderoba după Anul Nou

Dacă ne simțim deja bolnavi, este bine să nu mai facem efort fizic. Pe perioada bolii și a convalescenței nu e cazul să suprasolicităm corpul, ci e bine să-i dăm timp de refacere. Efortul fizic poate prelungi boala.

Călirea organismului

Prin măsurile de călire, de exemplu prin schimbări de temperatură de scurtă durată cum ar fi dușuri alternative cald-rece stimulăm circulația locală la nivelul pielii și mucoaselor, sporim rezistența la frig, antrenăm mecanismele de adaptare la frig.

Băile de abur / sauna sunt forme exteme de călire prin alternarea expunerii la temperaturi crescute, urmate de dușuri reci. Jocul vasodilatație-vasoconstricție este benefic pentru sănătatea pielii și mucoaselor. Atenție însă, sauna sau băile de abur nu sunt recomandate pentru cardiaci, gravide sau pentru cei care au deja guturai (sauna e o metodă de prevenire nu de tratament). Sauna este bună pentru sistemul imunitar, dar numai dacă suntem sănătoși. Dacă avem o infecție, căldura poate duce la suprasolicitarea sistemului cardiovascular.

Dușurile altenative se fac, de preferință, dimineața, pentru că au un efect înviorător: trei minute cald, apoi 15 secunde rece, apoi cald încă trei minute. Se șterge ferm corpul sau se aplică ulei pentru corp pe pielea umedă pentru menținerea cădurii.

Băi alternative la picioare - se pun picioarele într-un lighean cu apă caldă (30°C) timp de trei minute, apoi într-un lighean cu apă rece (10°C) timp de 20 de secunde. Se repetă de trei-patru ori, apoi se ung picioarele cu ulei de corp pentru păstrarea căldurii.

Relaxare

Exercițiul fizic intens, suprasolicitarea la locul de muncă și acasă, starea de spirit proastă și problemele activează hormonii de stres. Când stresul devine permanent, scăderea imunității este o consecință greu de evitat. Cel puțin o dată pe zi, trebuie să încercăm să ne relaxăm cu adevărat: să facem o baie parfumată, să cititm o carte care ne place foarte mult, să plecăm într-o scurtă călătorie multvisată, să facem exerciții de relaxare musculară sau să ne răsfățăm cu o ședință de masaj.

Respirații corecte

Respirația corectă este importantă pentru relaxare. Majoritatea oamenilor respiră prea superficial. Este bine să exersăm respirații conștiente, în care să inspirăm profund, implicând și peretele abdominal, apoi expirăm încet, pe nas.

Somn ușor

Un somn odihnitor, cu o bună parte înainte de miezul nopții (măcar două ore, deci să ne culcăm pe la 22) și un total de 7-8 ore ne asigură o bună stare fizică și psihică printr-o refacere eficientă după oboseala unei zile.

Pauze

În timpul unei zile este bine să ne oferim scurte pauze, mai ales după masa de prânz. O siestă de 10-30 minute ne poate ajuta să facem față efortului pentru restul zilei.