Lavanda, aromă de poveste

PublimixEco

Un strop de mov... la margine de drum

De la mijlocul lui iunie, până la începutul lui august, levănțica își așterne mantia colorată peste câmp și prin pozele noastre de toate zilele. Imaginile având ca fundal pastelul impresionant al rândurilor de lavandă care urcă, parcă, spre cer, au ajuns la mare căutare. Fascinația pentru frumusețea, dar și pentru aroma ei persistă de mii de ani. Asta pentru că micuța floare e mult mai mult decât pare: parfum, condiment, ingredient cosmetic, "aurul mov" al agricultorilor, spaima insectelor şi mirosul unui somn liniștit.

De unde, de când?

Lavanda era cunoscută pentru proprietățile sale deja de pe vremea romanilor, dar era folosită şi de greci sau evrei. În Evul Mediu, francezii o puneau printre rufele curate sau pentru a le da un miros proaspăt. Probabil de aici şi numele de "lavandă" (în latină, lavando, este acțiunea de a spăla). Legendele spun că, certați cu apa şi săpunul, pentru a ascunde anumite mirosuri corporale, nobilii puneau lavandă prin buzunare, iar doamnele își prindeau săculeți printre straturile jupoanelor. Se spune că regina Elisabeta I avea o slăbiciune pentru dulceața de lavandă, care nu lipsea de pe masa sa.

Regina Elisabeta I a fost o conducătoare înțeleaptă, inteligentă și devotată Angliei Elisabeta I, regina care a condus Anglia timp de 45 de ani, a urcat pe tron după multe lupte și a reușit să ofere supușilor săi o perioadă de pace și prosperitate

Prima dată, lavanda apare în cărțile de botanică destul de târziu, în secolul al XVIII-lea, descrisă de un naturalist suedez. Dar vremurile au trecut, iar în anii 1950, odată cu dezvoltarea industriei de parfumuri, în sudul Franței, zona Provence, se cultivă câmpuri întregi cu lavandă, la nivel industrial.

În Provence, Franța, astfel de peisaje edenice sunt foarte des întâlnite.

În prezent, cei mai mari producători de lavandă sunt Franța şi Bulgaria, cele două țări realizând aproximativ două treimi din cantitatea de lavandă de la nivel mondial. Peste 80% din uleiul esențial de lavandă din Bulgaria este vândut în Franța.

Coco Chanel și Ernest Beaux, vizionarii care au creat un parfum mereu la modă

La ce folosește?

Lavanda are proprietăți sedative şi diuretice, așadar ceaiul de lavandă poate fi folosit în special seara. Un masaj cu ulei de lavandă ajută la relaxarea minții şi a mușchilor, dar are şi proprietăți cicatrizante şi antiseptice. Pentru că mirosul nu este deloc pe placul insectelor, se folosește ca insecticid, protejând pielea atunci când ieșim la iarbă verde. Lavanda este recomandată pentru cei anxioși, pentru insomnii, dar este eficientă şi în caz de răceli (ca infuzie) deoarece ajută la eliberarea căilor respiratorii.

Cum ajutăm sistemul imunitar să lupte cu răceala În acest sezon, vremea ne tratează, uneori cu răceală. Guturaiul dă de lucru sistemului imunitar, aflat în luptă cu infecțiile virale, care plutesc în aer.

În mod tradițional, săculeții de lavandă se puneau în dulapuri pentru a da prospețime hainelor curate, dar şi pentru a ține moliile la distanță. Astăzi, lavanda este folosită ca şi condiment, pentru dulciuri (biscuiți, înghețată) sau în obținerea de băuturi alcoolice. Mierea provenită de la albinele care au stupi lângă un camp de lavandă este foarte apreciată, având, pe lângă gustul divin, proprietăți antioxidante, cicatrizante și calitatea de a stimula buna funcționare a creierului.

Uleiuri și alte produse obținute din lavandă.

Cum o cultivăm?

Astăzi există aproape 50 de soiuri de lavandă, unele cu un miros puternic, speciale pentru producția de ulei esențial, altele decorative, cu flori mari şi colorate de la alb până la mov intens. În mod normal, preferă solurile nisipoase şi mult soare. Plantarea se face prin butași, toamna, în general în cursul lunii octombrie sau primăvara, în luna martie. Plantele se pun la aproximativ 50 cm şi se taie vârfurile pentru a le favoriza creșterea. Plantele puse în toamnă vor înflori deja în vara viitoare, însă vor ajunge la maturitate abia la 2 ani. Decorativ, este o plantă excelentă pentru borduri şi garduri. Poate fi însă şi o afacere extrem de profitabilă, deoarece nu este pretențioasă și nici costisitoare, iar câștigurile pot deveni... înfloritoare.

Lecturi suplimentare

EcoCrizantema, vedeta toamnei Floricică fără frică Poate că, vorba poetului, toamna este "spaima florilor", însă nu și pentru neînfricata crizantemă. Dacă suratele ei, mai delicate, își scutură petalele în fața vântului rece, crizantema îl înfruntă...

EcoTezaurul sălbatic al României - LUPUL Părul şi năravul Lupul, ruda sălbatică a celui mai bun prieten al omului, ne-a fascinat dintotdeauna. Din America de Nord, până în Europa şi Asia, carnasierul a fost deopotrivă temut şi respectat, astfel că, în orice colţ...

EcoTezaurul sălbatic al României - RÂSUL Aruncăm pisica la vecini sau o ținem pentru noi? Cea mai mare felină din fauna României și al treilea carnivor ca dimensiuni, după urs și lup, este o prezență discretă în pădurile patriei. Deși credităm pisicile - rude apropiate...

EcoTezaurul sălbatic al României - URSUL Să nu vindem pielea ursului din pădure Se spune că România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa, cam 6.500 de exemplare, dintr-un total de 14.000. Însă, cum la noi și cincinalul se făcea în patru ani și jumătate,...

folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Ascundeți | Detalii