20 februarie 1997

Kramer din Seinfeld adoptă o autostradă

Divertisment Monica

Numai tată să nu fii!

La 20 februarie 1997, Kramer din Seinfeld îi dă vestea cea mare lui Jerry: tocmai a devenit fericitul tată al milei 114 din autostrada imaginară Arthur Burghardt. Prezintă mândru și dovada fotografiată a progeniturii, prilej cu care Jerry îl asigură că îi seamănă leit. Programul din viața reală ”Adoptă o autostradă” intră cu succes în lumea imaginată de creatorii serialului, în stilul irezistibil și caracteristic. Episodul cu numărul 150, difuzat în această zi și intitulat Văgăuna (The Pothole) i-a adus un premiu Emmy regizorului Andy Ackerman. Jerry Seinfeld însuși, în apariția la The Tonight Show, afirma, în seara de dinaintea difuzării episodului, că este unul dintre cele mai bune din întregul serial.

Seinfeld, serialul despre nimic

Cam așa sună descrierea temei în jurul căreia este construit Seinfeld - nimic sau, mai bine zis, nimicurile vieții de zi cu zi. Sitcom-ul american, care a rulat pe micile ecrane între 1989 și 1998, creat de Larry David și Jerry Seinfeld, are ca principal spațiu de desfășurare apartamentul lui Jerry din Manhattan, New York, în ciuda faptului că a fost filmat integral în Los Angeles. Cele patru personaje centrale sunt Jerry însuși, prietenul său, George Costanza (jucat de Jason Alexander), fosta prietenă, Elaine Benes (Julia Louis-Dreyfus) și vecinul de vis-à-vis, Cosmo Kramer (Michael Richards). Împreună, împletesc un micro-cosmos, care, prin comicul de toate nuanțele și situațiile profund umane ne reprezintă, într-un fel sau altul, pe toți.

Actorii care au transformat nimicul în ceva extrem de proaspăt și amuzant, sub genericul “Seinfeld”: de la stânga la dreapta Michael Richards, Jason Alexander, Julia Louis-Dreyfus și Jerry Seinfeld. Seinfeld a conceput serialul, împreună cu Larry David. [sursa imagine]

Cele 9 sezoane difuzate de NBC au construit unul dintre cele mai grozave programe TV. În 2013, Asociația Scriitorilor din America a plasat Seinfeld pe locul 2 în topul celor mai bine scrise seriale din toate timpurile, după Clanul Soprano.

La 20 februarie 1997, episodul The Pothole se ridică la înălțimea serialului din care face parte. Pe lângă alte întâmplări tipice personajelor (Jerry scapă periuța de dinți a prietenei sale în toaletă și aceasta apucă să o folosească înainte ca el să reușească să o avertizeze), Kramer ia decizia eroică de a deveni ”parte a soluției” problemelor legate de întreținerea autostrăzilor. Nemulțumit de faptul că trecuse peste o mașină de cusut abandonată în mijlocul drumului, adoptă o milă (1,60 km) din autostrada Arthur Burghardt (o autostradă imaginară, creație a scenariștilor serialului).

O lume întreagă pe drum, Route 66Route 66 este un drum legendar, de-a lungul căruia s-au scris povești, cântece și cărți, au înflorit și au falimentat afaceri și pe care a trecut o parte din istoria Americii

Pentru că ar fi fost prea simplu ca lucrurile să decurgă normal, Kramer refuză ajutorul oficial al echipelor specializate și se pune să le arate ce va să zică ordinea și curățenia la drumul mare. Transformă cele patru benzi - meschine ca dimensiuni - în două benzi, considerate de el ca fiind mai ”luxoase și confortabile”. Rezultatele muncii sale sunt ușor de intuit - haos general printre șoferi și un incendiu pe autostradă, din cauza vopselei pe care Kramer o împrăștie pe carosabil, în încercarea de a reda circulației cele patru benzi inițiale. Poate pentru noi, obișnuiți cu modul de lucru al echipelor tip Dorel nu e o surpriză, dar e la fel de amuzant. Episodul poate fi văzut și revăzut, păstrându-și prospețimea poantelor la fel de vie și după ani de la lansarea sa.

Autostrada Arthur Burghardt a fost botezată de realizatori în cinstea actorului cu acest nume, care se prezentase la mai multe casting-uri pentru a fi distribuit în serial, fără a fi selectat, în ciuda unei prestații bune. [sursa imagine]

Autostrada devine membru al familiei

Autostrada și întâmplările legate de ea în Seinfeld sunt ficțiune, însă programul ”Adoptă o autostradă” e cât se poate de real. Ideea i-a venit inginerului James Evans, în 1984, când din mașina care rula în fața sa, a fost aruncat pe geam conținutul scrumierei. Sună cunoscut. Lucrând în domeniul transporturilor, era îngrijorat de creșterea costurilor guvernamentale pentru asigurarea curățeniei pe drumurile publice.

Golden Gate Bridge, realizarea inginerului Strauss, care a deschis poarta spre CaliforniaPodul Golden Gate, prima construcție suspendată de mari dimensiuni, un simbol al orașului San Francisco și al ingeniozității inginerești

Evans a început să facă demersuri în cadrul comunității sale, pentru a găsi voluntari dornici să se implice în ridicarea gunoiului adunat de-a lungul secțiunilor locale de autostradă, pe care o puteau ”adopta”. Pentru că nu se prea înghesuiau mulți să pună în practică ideea lui Evans, Billy Black, ofițerul responsabil cu informarea publică din cadrul Departamentului pentru Transporturi al statului Texas a preluat cauza și a organizat primul program oficial ”Adoptă o autostradă”. Programul oferea gratuit pregătire și echipament pentru voluntari. Primul grup de voluntari înscriși au fost membrii unui club civic din orașul Tyler, Texas. La 9 martie 1985, a fost amplasat primul indicator care menționa că grupul a adoptat o porțiune de două mile din autostrada texană 69.

În scurt timp, firme private, școli și organizații religioase au început să se implice tot mai mult în programe de acest tip, care s-au răspândit în întreaga țară.

La evenimentul anual Don’t Mess with Texas Trash-Off, membrii frăției Lambda Chi Alpha, din cadrul Universității texane Tarleton curăță cele două mile adoptate de ei din autostrada americană 377. [sursa imagine]

Din păcate, și alții au sesizat potențialul de imagine pe care îl oferea amplasarea indicatoarelor pe marginea autostrăzilor. Organizații controversate, precum Ku Klux Klan sau Partidul Nazist American, au încercat să se implice și să primească dreptul de a-și inscripționa numele pe indicatoare. După ce Missouri a respins solicitarea Ku Klux Klan de a intra în program, organizația a deschis un proces acuzând că îi fusese încălcat dreptul la liberă exprimare și a avut câștig de cauză.

Cu minusurile inerente, programul s-a dovedit un succes și s-a extins în mii de orașe din Statele Unite, sub diverse denumiri: ”Adopt a Highway”, ”Sponsor a Highway”, ”Green up” etc. Acolo unde nu se înscriu voluntari, finanțatorii pot plăti firme profesionale de curățenie care să facă treaba. Dovadă că ideea a fost chiar utilă este faptul că programul a trecut granițele americane, fiind preluat și de alte țări: Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Puerto Rico etc.

Fiecare om poate contribui la protecția mediului, prin fapte mici, cu impact mareProtecția mediului, prin consumarea și promovarea de produse naturale, organice, reducerea emisiilor și reciclare e cea mai importantă bătălie a vremurilor noastre

Cine dorește să urmărească Seinfeld, o poate face prin serviciul de streaming de pe Amazon, iar cine dorește să adopte o autostradă are două variante: emigrează sau le protejează din umbră pe astea mici de acasă.

Referințe:

history.com wikipedia.org wikipedia.org

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept