24 februarie 1993

Clapton strălucește la ediția cu numărul 35 a Premiilor Grammy

DivertismentMonica

Tears in Heaven, respect on Earth

În mijlocul decernării premiilor Grammy, gazda ediției cu numărul 35, actorul de comedie Garry Shandling, provoacă audiența selectă din Shrine Auditorium, Los Angeles, cu cuvintele „Okay, o să îmi asum un risc și vă spun că, dacă aveți ceva împotrivă să auziți numele lui Eric Clapton la mai multe categorii, plec acasă! Pentru că presimt că îl vom tot auzi”. Într-adevăr numele legendarului muzician s-a tot auzit, în acea seară de 24 februarie 1993. La categoriile Cel mai bun album, Cea mai bună piesă, Cea mai bună interpretare vocală la categoriile rock și pop, Cea mai bună piesă rock, Eric Clapton a luat caimacul, dar a rămas rezervat. Cu modestie și emoție a mulțumit fiului său, Connor, în memoria căruia a compus piesa Tears in heaven, vedeta serii.

Scurt maraton prin viața lui Eric Clapton

Eric Patrick Clapton, născut la 30 martie 1945, s-a afirmat ca unul dintre cei mai mari chitariști, soliști și compozitori englezi. Este singurul locatar de pe Rock and Roll Hall of Fame, care apare de trei ori: ca artist solo, ca membru din Yardbirds și al trupei Cream. Clapton a fost numit unul dintre cei mai importanți și influenți chitariști din toate timpurile. În topul revistei Rolling Stone, „Cei mai mari 100 de chitariști din toate timpurile” este pe locul doi, după Jimi Hendrix, iar în publicația Time e pe locul 5 al listei scurte de 10 cei mai buni chitariști de chitară electrică.

Rock&Roll Hall of Fame, locul unde muzica aduce oamenii împreunăRock & Roll Hall of Fame e un spațiu dedicat muzicii și idolilor pe care aceasta îi produce, dar și un loc al înțelegerii universale prin artă.

La mijlocul anilor '50, Clapton părăsea trupa Yardbirds, pentru a cânta cu John Mayall & the Bluesbreakers. După această experiență, a pus bazele unei noi formații care avea să rămână în istorie, Cream. Alături de tobarul Ginger Baker și basistul Jack Bruce, Clapton se juca cu improvizații de blues, „un fel de pop psihedelic”.

Formația Cream, în 1967 (sursă imagine)

Dornic să se exprime într-o diversitate de forme, a strâns in jurul său trupa rock Blind Faith, cu Baker, Steve Winwood și Ric Grech. De-a lungul anilor 1970, stilul său va purta amprenta melodioasă inspirată de J. J. Cale, ale cărui piese, interpretate de Clapton vor deveni celebre: After Midnight și Cocaine. De altfel, alături de Cale, Clapton a fost recompensat cu un premiu Grammy în 2008, pentru albumul lor comun, The Road to Escondido. Eric Clapton a pus umărul și în zona reggae, propulsând acest curent în atenția publicului, prin propria sa versiune a piesei lui Bob Marley, I Shot the Sheriff. Printre cele mai iubite piese ale sale sunt Layla, înregistrată cu Derek & the Dominos și Crossroads, o prelucrare a piesei Cross Road Blues, lansată de Robert Johnson, alături de Cream. După moartea fiului său, în vârstă de numai 4 ani, Connor, în 1991, Clapton și-a turnat durerea în tiparul emoționant al piesei Tears in Heaven.

18 premii Grammy, Premiul britanic pentru contribuții excepționale în domeniul muzicii și Ordinul Imperiului Britanic, cea mai înaltă distincție acordată artiștilor la Palatul Buckingham, împreună cu dragostea fanilor din lumea întreagă încununează cariera unui artist complet.

Eric Clapton, un artist beton

Era cât pe ce ca muzica să piardă un colos, în favoarea artelor plastice. Clapton a început să studieze pictura pe sticlă, pentru vitralii, la Colegiul de Artă Kingston, în 1961, dar, din fericire, a fost exmatriculat după un an, pentru că se concentra mult prea mult pe muzică. Spunem din fericire, pentru că libertatea proaspăt dobândită i-a permis să activeze ca și cântăreț ambulant în jurul Londrei, prin Kingston, Richmond și West End. Tânărul de 16 ani, autodidact în mânuirea instrumentului care l-a consacrat, chitara, a progresat atât de mult, grație talentului înnăscut, încât a devenit o prezență care atrăgea atenția la modul serios.

Doi ani mai târziu intra deja în grupa mare a muzicii, cu colegii săi de la Yardbirds.

Amprentele celor de la The Yardbirds, pe Rock and Roll Hall of Fame. (sursă imagine)

Pe lângă afirmarea pe scenele britanice, această colaborare i-a adus și o poreclă: slowhands. Fără nicio legătură cu agilitatea sa în interpretare, formula de alint îi aparține managerului trupei Yardbirds, Giorgio Gomelsky și a fost inspirată de obiceiul muzicianului ca, atunci când se rupea o coardă să o schimbe chiar pe scenă. Publicul încuraja finalizarea operațiunii cu aplauze lente.

Nu știm dacă schimbarea lentă a corzilor era dureroasă, însă chitara lui Clapton a scos lacrimi și din piatră seacă într-una din cele mai faimoase piese lansate de Beatles. Da, solo-ul extins din While My Guitar Gently Weeps, înregistrată în 1968, are mâna lui Clapton în spate. Prietenul său, George Harrison l-a convins să se implice. Însă se pare că solo-ul nu a fost singurul pe care a pus mâna Clapton. După doi ani, povestea de dragoste dintre Clapton și nevasta lui Harrison, Pattie Boyd, dădea naștere hit-ului Layla, compus împreună cu Derek & the Dominos. Boyd s-a despărțit de Harrison și s-a căsătorit cu Clapton, iar cartea lansată de ea în 2007, Wonderful Tonight: George Harrison, Eric Clapton and Me, dezvăluia că piesa Layla a făcut publică relația ei cu celebrul chitarist.

Membrii trupei The Beatles și fenomenul global BeatlemaniaIstoria muzicii a fost rescrisă de patru tineri din Liverpool - John Lennon, Paul McCartney, Ringo Starr și George Harrison, pe scurt, THE BEATLES

Din păcate, viața lui Eric Clapton a fost marcată de o tragedie, moartea fiului său Connor, la numai 4 ani, care a căzut de la fereastra unui bloc înalt din New York. Clapton și-a prelucrat durerea muzical și a împărtășit-o lumii sub forma superbei piese Tears in Heaven. A dezvăluit ulterior că muzica l-a ajutat cu adevărat să traverseze acea perioadă dificilă. După o luptă cu tentația de a găsi refugiu în uitarea provocată de droguri, Clapton a revenit la terapia prin muzică. Mai mult, a oferit sprijin și altor persoane care luptă cu adicția și a deschis un centru de dezintoxicare și reabilitare pentru dependenții de droguri.

Ieșind din zona întunecată a vieții, Clapton și-a găsit o altă pasiune, poate la fel de costisitoare, dar mai sănătoasă. Este un colecționar împătimit de Ferrari. Nu se cunoaște cu exactitate numărul de mașini care fac parte din colecția sa, însă se știe că printre ele se numără un exemplar făcut la comandă, special pentru el, în 2010, numit SP12 EC și care costă aproximativ 4,7 milioane de dolari. Și tot la capitolul obiecte de colecție se încadrează și chitara lui Eric Clapton, pe care o numea Blackie.

Eric Clapton cântând cu ”Blackie”, pe scena de la Nassau Coliseum, New York, la 30 iunie 1974. (sursă imagine)

Aceasta a devenit cea mai scumpă chitară vândută vreodată la o licitație, pentru suma record de aproape un milion de dolari. Chitara clasică, marca Fender Stratocaster, a fost evaluată inițial la 150.000 de dolari, dar concurența între licitatori a dus prețul până la 959.500 de dolari. Suma a fost donată în scopuri caritabile.

Muzica lui, cu adevărat divină, a creat un adevărat cult în rândul admiratorilor. Un fan înfocat a scris cu graffiti pe unul din zidurile londoneze, „Clapton is God”.

Zidul din Londra, pe care apare numele lui Clapton (sursă imagine)

Se pare, însă, că preotul Dennis Ackroyd din Ewhurst, Anglia, nu era de aceeași părere, nefiind familiarizat cu chipul muzicianului. În timp ce oficia o slujbă, într-o locuință „impresionantă”, ochii i s-au oprit asupra unei chitări așezate în încăpere. Pastorul l-a întrebat pe stăpânul casei, pe care el îl cunoștea, simplu, drept „Eric” dacă ar dori să cânte cu chitara la biserică. Gazda a acceptat, iar preotul, fericit, i-a spus „Grozav. Îți dau timp vreo două luni să repeți!” De abia ulterior, pastorul stânjenit a aflat că discutase cu legendarul Eric Clapton. Care a venit (fără repetiții) și a cântat la biserică imnuri religioase ca Amazing Grace, unei audiențe fascinate.

Aretha Franklin, o artistă care merită cel mai adânc RespectÎn 14 februarie 1967, Aretha Franklin sărbătorea Valentine’s Day în felul ei: lansa piesa Respect și, o dată cu ea, o nouă abordare a luptei pentru drepturile civile

Chiar dacă natura sa divină nu a fost clarificată, sigur locul său e printre stele. Așa a considerat și Universitatea Harvard, care a denumit o mică planetă (un asteroid), 4305 Clapton. Dacă vreți să o vedeți, poate fi găsită pe linia dintre Marte și Jupiter. Starul Clapton poate fi găsit în colecția oricărui iubitor de muzică bună și în sufletul nostru, al tuturor.

Referințe:

wikipedia.org axs.com snopes.com

Lecturi suplimentare

Folosim cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept