Tradiții de mărțișor, pe înțelesul copiilor
Învață și dă mai departe
Așa cum ne învățăm copiii să vorbească, să meargă și să respecte anumite reguli de comportament, la fel îi învățăm și să respecte anumite tradiții. Prin părinții care au arătat copiilor care sunt obiceiurile din anumite perioade ale anului, acestea s-au păstrat timp de sute și chiar mii de ani. O asemenea tradiție este cea de a oferi mărțișoare în prag de primăvară, specifică țării noastre și zonei balcanice. Însă o tradiție se cere dată mai departe cu o poveste întreagă, astfel încât să nu fie considerată o obligație, ci o plăcere. Începutul de primăvară ne oferă prilejul de a spune copiilor cele mai frumoase povești despre mărțișor și semnificația lui. Mai mult, avem ocazia de a da viață legendelor, împreună cu ei, prin realizarea unor mici opere de artă, numai bune de pus la inimă.
Povești românești
Dacă vă plac poveștile (și sigur vă plac), acum e momentul să diversificați basmele clasice cu întâmplări, imaginare sau reale, legate de mărțișor. Astfel, copiii vor înțelege nu doar că e frumos să oferi aceste mici bijuterii, dar și de ce o facem.
Fiind vorba de povestiri împărtășite prin viu grai, nu în scris, există nenumărate variante care explică de unde a pornit tradiția mărțișorului.
În parenting, cărțile sunt la fel de importante ca experiența de părinteCărțile având ca temă educarea copiilor ne ajută să înțelegem mai profund nevoile și așteptările celor mici, să devenim părinți mai înțelegători și mai fericiți.
Una dintre cele mai cunoscute, arată că Soarele a coborât pe pământ, luând înfățișarea unei fete de o frumusețe neasemuită. Un zmeu, fermecat de chipul ei încântător, a răpit-o și a închis-o în palatul său. Cerul s-a întunecat, florile s-au ofilit și întreaga suflare a căzut sub împărăția umbrei și întunericului, în lipsa Soarelui. Un voinic - ca-n povești - a hotărât să plece în căutarea astrului și să îl repună la locul său din cer. După un drum lung, a ajuns la castelul zmeului și a pornit o luptă crâncenă cu acesta, pentru a o elibera pe frumoasa prizonieră. Evident, binele învinge, zmeul este răpus, iar Soarele se întoarce la locul său de drept de pe bolta azurie. Din păcate, tânărul viteaz cade și el rănit în luptă, iar pe albul zăpezii, sângele său a lăsat urma sacrificiului făcut pentru binele omenirii. Pentru a-l cinsti, oamenii oferă șnurul împletit, alb cu roșu, la începutul fiecărei primăveri, când Soarele prinde din nou viață și putere.
O altă legendă este legată de lupta anotimpurilor, când primăvara se ia la trântă cu iarna, pentru a o izgoni din calendar. Într-o asemenea perioadă, se spune, juna primăvară a ieșit la plimbare și a văzut, la marginea pădurii, clopoțelul delicat al unui ghiocel. Aspra iarnă, care nu era prea sensibilă la asemenea priveliști, a trimis viforul, gerul și zăpada, să îl îngroape pe micul ghiocel. Primăvara a dat la o parte cu mâna ei omătul care acoperea floarea și s-a rănit în mărăcinii din jur. O picătură de sânge a căzut pe petalele albe și ghiocelul a revenit la viață. Din nou, simbolul alb cu roșu, transmis azi, cu ajutorul șnurului care prinde mărțișorul.
Șnurul acesta mai e personaj de bază și în legenda Babei Dochia, care urcă la munte, lepădând pe traseu, pe rând, cele nouă cojoace, până când iarna îi vine de hac. Se spune că firul alb-roșu este, de fapt, șirul zilelor anului, tors de Dochia. Asemenea ursitoarelor, care împletesc firul vieții copilului la naștere, Dochia împletește firul zilelor ce urmează, la (re)nașterea naturii, odată cu venirea primăverii.
Traditii care merg șnur în martie
Dincolo de povești, realitatea ne arată că această tradiție are, în zona noastră, o vechime de mii de ani. Cele mai vechi „mărțișoare” au vârsta respectabilă de 8.000 de ani și au fost descoperite de săpăturile arheologice efectuate în zona Schela Cladovei. Acestea au forma unor amulete, realizate din pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, care se purtau la gât. Se pare că podoabele au legătură cu tradițiile agrare ale dacilor și cu reluarea muncilor câmpului, de la începutul primăverii.
Nu doar dacii, ci și romanii marcau momentul în care întreaga natură revine la viață. Conform vechiului calendar roman, 1 Martie reprezenta prima zi a anului și momentul în care se sărbătorea „Matronalia”, în cadrul căreia aveau loc și serbările lui Marte, zeul primăverii, al forțelor naturii, dar și al agriculturii și fertilității.
Romanii au botezat lunile anului, găsind fiecăreia locul potrivit în calendarLunile anului sunt printre primele lucruri pe care le învățăm, adesea fără a ne întreba care e istoria lor și cine le-a pus în calendar
Mărțișoarele timpurii erau întruchipate de monede de argint, care se prindeau, cu șnur alb-roșu, la mâna sau gâtul copiilor. Semnificația lui este aceea de puritate, inocență, menind copilului să rămână curat precum argintul de-a lungul întregului an.
Fetele cumpărau cu bănuții - mărțișoare, câte o felie de brânză și pâine albă, astfel încât fața să le fie albă și frumoasă.
Durata purtării mărțișorului diferă de la o zonă la alta. Unii consideră că trebuie purtat timp de 12 zile, alții, pe întreaga durată a lunii martie. În multe zone, purtarea mărțișorului este asociată cu marile sărbători religioase ale primăverii și se poartă până la Florii, Paști sau Sfântul Gheorghe. Alte tradiții leagă mărțișorul de ciclul naturii și spun că trebuie purtat până la apariția primelor flori ale pomilor fructiferi. Atunci, mărțișoarele sunt legate de crengile pomului, pentru ca acesta să dea rod bogat. Mulți cred că recolta de fructe va indica și bunăstarea (sau dimpotrivă, sărăcia) celui care a legat mărțișorul de ram.
Mărțișorul este investit cu puteri magice, se crede că protejează de boli și necazuri, aduce sănătate, prosperitate și bucurie. Șnurul alb-roșu, reunește principiile opuse, dar complementare, care ne guvernează viață: masculin - feminin, lumină - întuneric, cald - frig, război - pace, iarnă - vară, vechi - nou.
În Moldova, băieții nu dau, ci primesc mărțișoare. Fetele sunt cele care oferă delicatele atenții cu șnur, alături de un buchețel de flori de primăvară.
Ce-și face omul cu mâna lui...
Una din marile bucurii ale copiilor este să meșterească și să creeze, iar mărțișoarele hand-made le oferă un bun prilej să își etaleze abilitățile artistice. Oricum, cele făcute de mânuțele lor, vor fi purtate de noi ca cele mai prețioase bijuterii, indiferent de aspectul mai mult sau mai puțin reușit.
Imaginația este cea mai frumoasă cale pe care un copil pășește spre viațăCopiii, prin imaginație și creativitate, creează o lume plină de povești, în care totul e posibil și în care și noi, cei mari, putem deveni eroi
Dacă vă propuneți să deschideți sezonul mărțișoarelor alături de piticii voștri și sunteți în căutare de idei creative, avem câteva soluții care vă vor fi de mare ajutor.
Cristina Oțel vă invită să faceți 5 modele simple din: flori de hârtie; scoici și perle; flori din fetru; trifoi mare și trifoi mic - exemple.
Cristina Buja vă arată cum să faceți felicitări pentru doamne (educatoare sau învățătoare) - exemple.
Pentru cei care prefer simplitatea, Alexa Ivan Bancu are rețete de succes - mărțișoare.
O primăvară frumoasă tuturor!
Pentru mămici, tătici și chiar pitici, de toate pentru toți, informații, povești, trucuri și lucruri numai bune de folosit zi de zi, găsiți în palatul de cleștar, construit cu drag și har de... Zâna Scutecel
Referințe: