Cum comunică cel mic dincolo de cuvinte

CopiiAna Maria

Limbajul non-verbal pe limba copiilor

Ne este greu să credem că bebelușii și copiii mici comunică zilnic cu noi, transmițându-ne ce își doresc, ce îi doare sau care le sunt nevoile.

Adevărul este că abilitățile motorii și limbajul nonverbal se dezvoltă și se perfecționează cu mult înaintea celui vorbit. În limbajul nonverbal intră și limbajul corporal pe care bebelușii îl utilizează involuntar, fără să conștientizeze exact ce fac. Copiii pot arată spre un obiect cu degetul înainte de a vorbi, pot gânguri o melodie înainte de ai cunoaște strofele.

Să vorbim corect pe limba copiilor, cu cuvintele noastreToți copii vor vorbi mai devreme sau mai tarziu, însă depinde de noi să pronunțe cuvintele într-un mod cât mai corect

Am invitat-o pe Gabriela Maalouf (gabrielamaalouf.ro) trainer NLP să ne povestească mai multe despre acest limbaj:

  • Spune-mi te rog cum se manifestă acest limbaj la bebeluși și cum poate fi recunoscut de părinți?
  • GM: Copiii învață de cele mai multe ori exprimarea emoțiilor prin mimica feței de la părinți. Neuronii oglindă (precursori ai conceptului de empatie, spun specialiștii) îi ajută să imite gesturile celor din fața lor. Când mami zâmbește, și bebe zâmbește. Când mami se încruntă, și el face același lucru. Este metoda prin care micuții învață două lucruri foarte importante:
    1. Emoțiile sunt spontane și normale; și mami le experimentează.
    2. Pentru a le putea exprima, o putem face prin mijloace non-verbale, atunci când nu putem vorbi.

Chiar dacă nu pot vorbi, bebelușii sunt foarte expresivi și pot transmite multiple mesaje (sursă imagine)

O bună cunoaștere a propriului copil ne poate ajuta să recunoaștem nevoile copilului. Putem ști când plânge de oboseală, de foame sau de durere. La copiii mai mari, putem identifica ușor lipsa interesului, prin întoarcerea privirii, frustrarea, prin poziția căzută a umerilor, furia prin musculatura contractată.

  • Exista cursuri sau cărți care pot ajuta părinții să înțeleagă și să dezvolte acest limbaj nonverbal?
  • GM: Există o carte numită Limbajul Dunstan, în care se face referire la o serie de reflexe vocale, pe care copiii le au în primele luni de viață, când încă nu știu să vorbească. Ideea de bază este că, înainte de a folosi limbajul ca mod de comunicare, bebelușii se folosesc de aceste reflexe vocale pentru a-și comunica nevoile. Conform teoriei Dunstan, există 5 sunete reflexe, universale, pe care copiii le folosesc pentru a-și exprima nevoile:
    1. Neh - Mi-e foame! - Sunetul este produs cu ajutorul limbii care atinge cerul gurii și alternează cu mișcările ce indică reflexul suptului. Partea cea mai importantă a sunetului, este acel ”n” de la început.
    2. Owh - Mi-e somn! Sunetul seamănă cu un fel de căscat sonor și indică faptul ca bebelușul este obosit. Gurița lui va lua forma unui oval.
    3. Heh - Simt un disconfort! - De obicei, acest sunet indică stresul, disconfortul, nevoia de a i se schimba scutecul. De obicei, sunetul apare ca un reflex al unui disconfort legat de piele (umezeală, mâncărime etc.). Uneori este repetat (heh-heh-heh! sau ha-ha-ha!)
    4. Eh - Trebuie să râgâi! - Sunetul se produce atunci când în piept se află o mare cantitate de aer și reflexul este de a-l scoate cât mai repede afară, pe gură. Adesea sunetul este repetat, la intervale foarte scurte.
    5. Eairh - Am gaze! - Durerile de stomac cauzate de gaze sunt semnalate prin acest sunet și ridicarea genunchilor la piept.

Cu toate că nu este o metodă validată de specialiști, eu agreez ideea de a îți cunoaște foarte bine copilul, până la nivelul la care poți face diferența între sunetele pe care le scoate, stabilind astfel nevoile exacte ale acestuia. Poate nu toți copiii vor scoate fix aceleași sunete precum cele prezentate în carte, dar, cu siguranță, vor scoate sunete diferite în funcție de nevoile lor. Tot așa, putem participa la cursuri de interpretare a mimicii feței, tehnică ce nu dă greș decât dacă avem un mincinos profesionist în față. Sunt multe cursuri și tehnici, dar dacă totuși nu ne dorim să ne formăm ca profesioniști în domeniu, ne dorim doar o mai bună înțelegere și o mai bună comunicare cu micuții, strategia cheie este mult timp petrecut împreună și observația fină a propriului copil.

Părinții oferă copiilor modele de comportament pe care cei mici le vor copiaCopiii învață imitând comportamentul părinților, de aceea, cea mai bună metodă educativă este exemplul pozitiv pe care îl putem oferi prin vorbe și fapte

  • Cum le putem stimula dezvoltarea acestui limbaj?
  • GM: Le putem stimula dezvoltarea acestui limbaj fiind atenți la ei, ascultându-i și observându-i mereu. Astfel, vom răspunde nevoilor lor, iar ei vor avea încredere să folosească frecvent această metodă. Surpriza plăcută vine din faptul că și noi ne putem transmite stările asemănător, iar micuții să ne înțeleagă. Asta poate fi foarte relaxant pentru un părinte.
  • Care sunt beneficiile comunicării cu ajutorul unui astfel de limbaj?
  • GM: Eu cred că beneficiul cel mai important al acestui tip de comunicare este încrederea pe care o dezvoltăm unii față de alții. Este extrem de confortabil să știi că cineva te poate înțelege dintr-o singură privire, că e acolo să te prindă fără să scoți măcar un sunet.

Gesturile și privirile ne ajută să comunicăm de la cea mai fragedă vârstă (sursă imagine)

  • Ne poate ajuta această formă de limbaj nonverbal și după ce copiii încep să vorbească?
  • GM: Eu cred că cel mai mare aport se aduce după ce încep să vorbească, când se dă startul problemelor reale legate de adaptarea la societate, la medii noi, la oameni noi. Chiar dacă știu să vorbească, copiii noștri nu ne mai spun nimic, se închid în ei și spun doar: ” Bine... a fost bine!” Dacă  le cunoaștem comportamentul nonverbal, putem ști cum să îi ajutăm să își descarce emoțiile acumulate peste zi. Un copil cu umeri căzuți poate fi un copil care a fost umilit la școală, certat sau pedepsit. Dacă ne apucăm să-i spunem: ”Stai drept că o să ajungi cocoșat!” nu îi facem niciun serviciu. Dar dacă ne calibrăm cu el - calibrarea înseamnă să adoptăm aceeași poziție, mimică, același non verbal, chiar aceeași respirație - realizăm că începem să ne simțim în mare măsură cum se simte el în acel moment.

Postura corporală ne ajută să înțelegem mai bine o stare sufletească (sursă imagine)

Atunci ne este foarte ușor să nu sunăm sau să nu fim falși când spunem: ”Văd, simt, înțeleg, cred că ești frustrat!”. Iar de aici discuția și descărcarea emoției este mult mai ușoară. Calibrarea la comportamentul nonverbal al unei persoane ne ajută să ne conectăm real cu acea persoană, să îi înțelegem starea și să îi fim aproape la nevoie.

Pentru mămici, tătici și chiar pitici, de toate pentru toți, informații, povești, trucuri și lucruri numai bune de folosit zi de zi, găsiți în palatul de cleștar, construit cu drag și har de... Zâna Scutecel

Lecturi suplimentare

Folosim cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept