15 septembrie
Ziua Internațională a Democrației
Adunarea generală a ONU a decis ca ziua de 15 septembrie să fie dedicată anual celebrării democrației în întreaga lume, începând din 2008, anul care a marcat împlinirea a 20 de ani de la prima conferință a noilor democrații. Forul internațional a invitat oameni și organizații guvernamentale și non-guvernamentale să sărbătorească această zi, ca semn al solidarității și hotărârii de a respecta principiile democratice precum și ca o modalitate de a împărtăși experiențe diverse, pe care statele le-au avut în implementarea și promovarea acestui sistem socio-politic. Acțiunile desfășurate în 15 septembrie cresc nivelul public de conștientizare cu privire la valorile democratice și la importanța acestora.
Ce este democrația și cu ce se mănâncă?
Se vorbește mult despre democrație, dar prea puțin despre istoricul și semnificația ei. Ca multe alte lucruri bune și democrația s-a născut în Grecia Antică, nu din spuma mării, ci dintr-o gândire efervescentă. Cele două cuvinte alăturate (demos - popor și kratos - conducere) arată că democrația este o formă de organizare care implică participarea tuturor cetățenilor în luarea deciziilor. Principiile democratice se aplică și statelor, dar și organizațiilor, de la sindicate la universități, de la instituții la companii.
Bhutan, o democrație ca-n poveștiÎn Bhutan, bunăstarea de care se bucură populația țării se calculează în funcție de fericirea cetățenilor, nu de veniturile pe care aceștia le obțin
Antichitatea s-a născut la stat
Acum 2.500 de ani, în vechea Atenă, locuitorii cetății și nu un singur conducător luau hotărâri în treburile de interese public și în adoptarea legilor statului. Capitala de azi a Greciei, pe atunci oraș-stat, a fost prima care a permis cetățenilor obișnuiți să ia cuvântul și să voteze în Adunarea legislativă. Nu era, însă, o democrație în adevăratul sens al cuvântului, deoarece femeile, străinii sau sclavii nu erau incluși în categoria celor cu drept de decizie. Pentru a lua parte la întrunirile Adunările, conform regulilor de atunci, era nevoie ca ambii părinți să fi fost cetățeni atenieni. Însă, pentru acea vreme era cea mai avansată formulă de organizare politică.
O statuie din hârtie pentru democrațieZeița Democrației, chiar dacă a fost construită din polistiren și hârtie, s-a dovedit mai puternică decât tancurile armatei, aprinzând flacăra libertății în China
Democrația, cu mult sub medie, în Evul Mediu
Evul Mediu, adică perioada cuprinsă între căderea Imperiului Roman (476 d. Hr.) și căderea orașului Constantinopol (1453 d. Hr.) nu a fost o perioadă de glorie a democrației. Creștinismul s-a răspândit pe scară largă, devenind religia predominantă în Europa. În ciuda principiilor sale, care susțineau că oamenii sunt egali în fața lui Dumnezeu, unii au devenit mai egali decât alții, apărând diverse interese economice și sociale. Unele organizații religioase au devenit mult prea interesate în acapararea puterii, inclusiv pe plan politic, iar Inchiziția a dovedit că teoria ca teoria, dar practica ne omoară. La propriu. Statul era organizat după principiile feudale, promovând interesele elitei și apărând cu îndârjire drepturile celor aflați în vârful piramidei sociale.
Un document Magna cum Laude - Magna Carta
Englezii, cu calmul și umorul specifice, au scos pe piața democrației prima Constituție, într-o formă mai brută, ce-i drept, dar și vremurile erau brutale. În 1215, Regele John avea control total asupra supușilor, ceea ce nu era pe placul unei anumite părți a nobilimii. Aceștia au gândit și redactat un document cunoscut azi sub numele de Magna Carta, prin care o serie de privilegii regale erau transferate unor grupuri de reprezentanți ai categoriilor sociale din Anglia medievală. Actul conținea 63 de clauze, care promiteau tuturor oamenilor liberi acces la o judecată dreaptă, prin care să se elimine abuzurile și nedreptățile și confereau Bisericii Catolice puteri care până atunci fuseseră ale regelui. Magna Carta a reprezentat un document extrem de important, care a stat ulterior la baza mai multor legi fundamentale, inclusiv la baza Constituției australiene.
Magna Carta, certificatul de naștere al democrațieiMagna Carta, un document semnat în 1215 a pus bazele sistemului legislativ democratic modern și a inspirat luptătorii pentru drepturile omului timp de secole.
Vin americanii...
...tare din urmă, pentru că cea mai nouă democrație a intrat cu dreptul în cărțile de istorie. Declarația de Independență, redactată de președintele american Thomas Jefferson, în 1776, a dat startul la Olimpiada democrației. Idelile declarației erau inspirate de lucrările celor doi faimoși filozofi ai epocii, Jean Jacques Rousseau și John Locke, având ca principii fundamentale libertatea și egalitatea.
Statuia Libertății, visul american, pus pe piedestal la New YorkStatuia Libertății din New York este un simbol al demnității umane și o sursă de inspirație pentru susținătorii democrației din întreaga lume
Democrațiile moderne
Secolul XX a adus cu sine instaurarea regimurilor democratice moderne, victorie obținută, din păcate, prin multe conflicte sângeroase, pierderi de vieți omenești și crize economice. Dar prețul plătit nu a fost inutil, democrația devenind astăzi forma predominantă de organizare politico-socială în lume. Majoritatea acestor state merg pe sistemul democrației reprezentative, în care cetățenii aleg un număr de reprezentanți care să decidă, în numele lor, la adoptarea legilor. Acești reprezentanți ar trebui să acționeze cu bună credință, în interesul majorității, iar dacă cei care i-au ales nu sunt mulțumiți de activitatea lor, vor putea vota pe altcineva la următorul tur de scrutin. Democrația este un fruct al evoluției umane și are toate beneficiile unui stil de viață sănătos: oamenii care trăiesc în state democratice sunt mai fericiți, se confruntă cu un nivel mai scăzut al violenței, se bucură de drepturi egale, indiferent de stare socială, materială, origine etnică sau convingeri religioase.
Referințe: