26 iunie

Ziua Mondială Anti Drog

Caleidoscop Monica

Ziua IN-DEPENDENȚEI

26 iunie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Drogurilor, ne aduce împreună, în confruntarea cu un pericol ce pândește oricând, oriunde, pe oricine. Consumul de droguri e o realitate de care se lovesc oameni de lângă noi, oameni ca noi. Când nu suntem afectați direct, găsim ușor explicații și soluții. E mai greu atunci când e în joc viața ta sau a cuiva drag. Știm cu toții că drogurile ne afectează viața și sănătatea. Cât de mult? Până unde merge dependența? Cum ajungi să consumi? Doar cine a fost acolo poate spune. Am ales să vorbim cu un om care a trăit drama provocată de droguri, în mod direct. Cosmin a fost dependent de heroină vreme de 8 ani și acum se află în penitenciar. Ce înseamnă dependența pentru un fost consumator de heroină, pe care drogurile l-au dus, de pe băncile facultății, în spatele gratiilor?

Drogurile - un drum închis

După porțile penitenciarului, timpul se oprește în loc, lumea are alte reguli. Ușile cu gratii se închid cu zgomot de sentință. Venind de afară, ai sentimentul că zidurile te strâng. Ceea ce te tulbură mai mult este că dincolo de ele, te privesc oameni. Sunt ca oricare dintre noi, au fost odată copii, au plâns și au iubit și te întrebi ce destin strâmb i-a adus acolo.

Pe Cosmin, heroina l-a condamnat. Când îl privești, nu realizezi că e ”dinăuntru”. Arată ca un tânăr obișnuit, dar are o lumină specială în ochi. A înțeles sensul existenței într-un mod profund acum, dar lecțiile au fost mai dure decât și-ar fi imaginat vreodată. A crezut și el, la fel ca mulți alții, că viața adevărată înseamnă prietenii, popularitate, senzații ”tari”, trăite imediat, plăcerea de moment. Avea să realizeze că a greșit doar când va fi prea târziu.

La început, nu a fost cine știe ce. Pe când era doar un puști de 12 ani, s-a apucat de fumat. Era distractiv. A descoperit că îi place să stea în preajma celor mai mari. Nu putea să se lase mai prejos, așa că a arătat că e grozav și nu se teme de o țigară cu marijuana. Avea 13 ani. Într-a opta, deja era ”cool”, pentru că fuma la școală. Cu învățatul se descurca ușor, a intrat la un liceu bun și se considera de acum mare, așa că ”trăgea” aproape în fiecare zi. Să fii în centrul atenției, la vârsta adolescenței, e și acesta un drog periculos. Cosmin a gustat din plin senzația și și-a dorit nivelul următor. Să nu depindă de nimeni.

Acasă avea tot ce îi trebuia, dar parcă sfaturile mamei și fratelui mai mare îl cam sâcâiau. Se putea descurca și fără ei. Cum? Părea simplu. Mai plasa ceva marijuana, făcea un ban și era ”vedetă”. Într-un an-doi, joint-urile erau deja ceva ”fumat”. Problema e că, după ce începi, vrei tot mai mult, ai nevoie de doze tot mai mari sau de substanțe mai puternice, pentru a ajunge la aceleași senzații. Tot ”prietenii” l-au ajutat și cu asta. În clasele mari de liceu, ”se purta” deja LSD, cocaină sau ecstasy. Cosmin s-a lăsat purtat de falși amici către o falsă fericire. Un drum care sa va termina într-o prăpastie, când o va întâlni pe ea - heroina.

Crezi că ești mai puternic, dar drogul face din tine ce vrea el

Toți prietenii lui au crezut asta: că sunt mai puternici și că ei decid. Unii au murit, alții luptă, precum Cosmin, să treacă peste dependența psihologică, alții sunt încă prinși în capcana consumului. Niciunul nu a fost mai puternic.

Prima încercare: 5 grame de heroină puse pe masă și trase pe nas de tineri care nu știau că se aruncă în gol. Prima senzație: mai puternică decât tot ce încercaseră. Nimeni nu se gândea la prețul care urmează să fie plătit. Iar scadența a venit. Când tragi pe nas, ai nevoie de multă marfă. Nu poți să o ții prea mult așa. Dar mai vrei, fără să știi că ești deja dependent. Gașca are o soluție și pentru asta. Îți bagi direct în venă. Iar ție nu îți mai pasă că tot ceea ce era odată viața ta se face praf. Prietenii de altădată, colegii de la sport sau de la școală, care sunt ”curați” te evită. Familia te roagă să renunți, dar te îndepărtezi de ei, pentu că drogul te trage în jos, tot mai adânc. Să te mai speli, să iei haine curate, să ai grijă de tine, toate astea par inutile. Următoarea doză e cea care îți stabilește programul, singurul lucru la care poți să te gândești.

Heroina s-a dovedit o parteneră de viață posesivă. Deși făcea baschet și îi plăcea sportul, Cosmin a renunțat să mai joace. Deși a intrat la facultate, a abandonat cursurile. Deși era să moară de două ori de supradoză, nu a putut să renunțe. Deși a încercat.

A auzit că terapia prin substituție cu metadonă funcționează. La București poți cumpăra metadona de pe stradă. Asta a făcut și Cosmin. A luat pastilele ca la carte, în doze descrescătoare și a reușit să treacă peste perioada de sevraj. Cum e sevrajul după heroină? Cosmin spune că fiecare bucățică de os și fiecare mușchi te doare cu o intensitate mai mare decât cea mai cumplită durere de măsele pe care ai avut-o vreodată. De aceea, puțini rezistă, majoritatea se reîntorc la consum, pentru a nu mai trăi acest coșmar. Văzând că timp de 3 săptămâni a reușit să reziste fără heroină, dar cu metadonă, Cosmin a crezut că e simplu și poate oricând să renunțe. Drogul l-a păcălit din nou. Când a încercat iar, după alți doi ani de heroină, metadona nu a mai funcționat. Nimic nu mai putea înlocui doza în jurul căreia se învîrtea ceea ce mai rămăsese din viața lui.

Drogul te face să îți vezi moartea cu ochii

A ajuns în pragul morții de două ori. Ultima experiență și-o amintește clar. Venise din București, iar pe drum s-a drogat în repetate rânduri. Ajuns acasă, și-a zis că încă o doză ar fi bună. Aveau ei un loc anume unde se întâlneau pentru asta. Obosit și deja drogat, și-a mai administrat o doză, mai mare decât de obicei. A mai simțit doar un val uriaș de căldură și s-a prăbușit. S-a trezit după 6 ore, la spital, în perfuzii, cu mama plângând la capătul patului. Într-un moment de luciditate, a realizat cât rău își făcuse lui și celor dragi. Însă heroina nu te lasă să te gândești prea mult. După câteva ore, și-a cerut drepturile. Ajutat de un prieten, consumator la rândul său, Cosmin a fugit din spital, ca să își poată administra din nou doza necesară. Ironia sorții a făcut ca, la scurt timp, acel prieten să moară din cauza unei supradoze.

Viața i-a făcut, totuși, un cadou. A întâlnit o fată care s-a îndrăgostit de ceea ce vedea bun în el. A încercat să îl convingă să renunțe. Din păcate, nu a reușit. Arestarea și condamnarea lui nu i-au despărțit, însă. De abia când a ajuns după gratii, Cosmin a realizat că iubirea necondiționată e mai puternică decât orice drog. Mama i-a rămas alături, sperând mereu că își va redobândi copilul pierdut demult, atunci, la 13 ani. Prietena i-a devenit soție, știind că acea parte bună din Cosmin va câștiga bătălia.

În pușcărie, Cosmin a traversat sevrajul ”pe sec”. Adică varianta cea mai îngrozitoare cu putință. După durerea fizică, a urmat chinul psihologic. A trăit un șoc. El, cel care nu avusese probleme să intre la liceu și la facultate, nu mai ținea minte nimic din ceea ce citea. Parcă dezvoltarea lui se oprise acolo, într-un vârf de ac din seringa care îi strecurase moartea în trup.

Ce nu te omoară, te face mai puternic

Acum lucrează cu el, să redevină cel de dinaintea întâlnirii cu drogurile. Dacă ar putea călători în timp să schimbe ceva, știind ce știe azi, s-ar feri de anturajul care l-a îndemnat pe calea întunecată, urmată până acum câțiva ani. Și-ar prețui mai mult familia decât prietenii și ar asculta ce au de spus oamenii care țin la el cu adevărat, nu cei care îl doresc alături pentru o distracție de moment. Dacă va avea un copil, se va strădui să îi fie cel mai bun prieten, să îi acorde timp și atenție, să îi cunoască amicii și să îi fie aproape mereu. Până atunci, încearcă și reușește să își transforme dureroasa experiență în beneficii pentru alții. Participă la întâlniri și dezbateri cu tinerii care au azi vârste apropiate de cea pe care a avut-o el când a luat decizii greșite. Le spune care e adevărata față a drogurilor și ce preț uriaș îți cer. Îți iau viața și îți oferă o clipă de uitare. Îți anulează personalitatea, voința, emoțiile și sentimentele. Îți răpesc umanitatea și lasă în urmă tristețe, disperare, boli, regrete, destine mutilate.

Pentru durerea trăită de el și de cei care îl iubesc, Cosmin dorește să își ia revanșa. Mama și soția lui îl așteaptă, iar el știe acum ce contează cu adevărat. E un învingător și dorește să îi ajute și pe alții să învingă dependența sau tentația. Povestea lui de abia începe.

Material realizat de echipa PUBLIMIX, în cadrul proiectului ”Dependent de libertate”, derulat de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Timiș, în parteneriat cu Penitenciarul Timișoara, Inspectoratul Școlar al județului Timiș, Centrul Județean De Resurse Şi Asistență Educațională Timiș.

Proiectul are ca scop prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor, iar ca obiective principale, informarea și conștientizarea cu privire la efectele și riscurile asociate consumului și dezvoltarea unor abilități de viață menite să îi ajute să ia deciziile corecte. Cosmin și alți deținuți foști consumatori au participat la o serie de întâlniri și dezbateri cu elevii, prezentându-și experiențele prin care au trecut și arătându-le ”pe viu” care sunt implicațiile consumului și dependenței de substanțe.

Cosmin își va relua în curând viața. Îi mulțumim pentru că a acceptat să ofere un exemplu, din care alții să învețe lecții prețioase. Consumul de droguri este un vis urât care te aruncă într-o realitate de coșmar.

Referințe:

ana.gov.ro youtube.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept