07 ianuarie
Ziua Sfântului Ioan
Sfântul Ioan internațional
Ioan Botezătorul, aniversat în fiecare an la 7 ianuarie, este una din cele mai importante figuri ale istoriei religioase. Cinstit, în primul rând, pentru rolul său de deschizător de drumuri în învățătura creștină, este interesant de menționat faptul că se bucură de aceeași prețuire și în alte religii precum islamismul, mandeenismul sau credința Bahá'í, ceea ce demonstrează că există adevăruri universale, indiferent de granițe și limite.
Profet în țara lui - Sfântul Ioan
Deși se spune că nimeni nu reușește această performanță, Sfântul Ioan a fost profet în țara lui. Predicator evreu itinerant, își avea originea într-o familie înrudită cu Maria, cea care l-a născut pe Isus Christos. Mama sa, Elisabeta, era mult prea în vârstă pentru a mai avea copii atunci când Arhanghelul Gabriel i-a adus vestea că va rămâne însărcinată și fiul pe care îl va naște va pregăti calea pentru Mesia așteptat de toți. Tatăl său, Zaharia, mai sceptic, nu a crezut mesajul îngerului, fiind pedepsit să nu poată vorbi până la nașterea copilului. Tot Arhanghelul Gabriel a dus vestea mai departe Fecioarei Maria, atunci când a apărut în fața ei pentru a-i spune că va naște un fiu divin.
Maria a plecat să își viziteze verișoara Elisabeta și se spune că pruncul acesteia, adică Ioan a zvâcnit în pântec la apariția Fecioarei. Se crede că Ioan s-a născut cu aproximativ șase luni înainte de Crăciun, respectiv de nașterea lui Isus.
Bethleem, orașul împăraților care au schimbat lumeaLa Bethleem s-a scris o poveste veche de când lumea: nașterea lui Isus Christos, care avea să ajungă dintr-o umilă iesle, direct în conștiința universală
Conform Evangheliei după Luca, se poate identifica destul de exact perioada când Ioan Botezătorul a început să predice. Cartea precizează că acest lucru s-a întâmplat în cel de-al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberius Caesar. Data e importantă, pentru că tot aici se arată că și Isus și-a început misiunea de predicator la scurt timp după Ioan, ceea ce situează evenimentele între anii 29 - 30 d.Chr.
Se spune că inspirația divină a predicilor rostite a coborât asupra lui Ioan, care a ales să trăiască în deșert, departe de lume. De atunci, el a început să colinde întreaga regiune situată pe malul Iordanului, pentru a face cunoscute învățăturile sfinte. Ca simbol a deciziei de a renunța la vechile păcate și de a începe o nouă viață, Ioan i-a botezat pe cei care doreau, cu apă din râul Iordan. Pe lângă numeroșii credincioși impresionați de învățăturile sale și, mai ales, de exemplul pe care îl oferea prin propria sa viață, a avut de botezat un personaj cu adevărat deosebit: pe Isus însuși. Deși Ioan a declarat public că el ar trebui să fie cel botezat de Isus, Fiul Domnului i-a spus că nu s-a născut din femeie o persoană mai demnă de admirație decât Ioan și s-a lăsat botezat de acesta, eveniment pe care îl aniversăm anual cu o zi înainte, în data de 6 ianuarie, de Bobotează.
Irod Antipa, cel care conducea, sub patronaj roman, provincia Iudeea, a fost deranjat de predicile lui Ioan, care îl critica pentru stilul său desfrânat de viață și pentru decizia de a se fi căsătorit cu soția fratelui său. Aceasta, Irodiada, era și mai pornită împotriva predicatorului care o critica public. Profitând de slăbiciunea lui Irod pentru fiica sa, Salomeea, a pus-o să îi ceară regelui, ca favoare, capul lui Ioan Botezătorul pe o tipsie de argint. Asemenea dorințe, din păcate, nu erau greu de îndeplinit pe atunci, mai ales că Ioan le cam tulbura plăcerea petrecerilor. Decapitarea lui Ioan Botezătorul a avut loc în anul 31 d.Chr.
Ioan Paul al II-lea un papă de colecțiePapa Ioan Paul al II-lea a fost un îndrumător spiritual adevărat, deschis, tolerant și intelligent, dar, mai presus de toate, uman
Sfântul Ioan, ca sursă de inspirație artistică
Decapitarea Sfântului Ioan e o temă standard în arta creștină, scenele înfățișând, de regulă, capul Botezătorului pe o tavă, conform dorinței fiicei sale vitrege a lui Irod. Ioan Botezătorul este adesea înfățișat predicând, având o siluetă ascetică, înveșmântat în haine din păr de cămilă sau având aripi de înger. Botezul Domnului era deja, în secolul al V-lea, un subiect împământenit al artei creștine timpurii. Doar Ioan și Isus au, de obicei, părul lung, apostolii având tunsori obișnuite.
Pe măsură ce lumea artistică se îndrepta înspre Renaștere, și alte scene din viața lui Ioan Botezătorul au fost alese pentru a prinde viață pe pânză sau pe pereții frescelor. Andrea del Sarto l-a ales ca subiect pentru cea mai mare lucrare a sa, care se află în Chiostro dello Scalzo, la fel și Domenico Ghirlandaio pentru fresca din Capela Tornabuoni, ambele în Florența. O serie de fresce i-a fost dedicată de Filippo Lippi în catedrala din Prato. Seria include mai multe scene din viața sfântului: vestea dată lui Zaharia, nașterea și botezul lui Ioan, plecarea acestuia în deșert, botezul lui Christos, Ioan înaintea lui Irod, dansul Salomeei, decapitarea Botezătorului.
Nașterea lui Ioan, petrecută într-un cadru mai domestic decât cea a lui Isus a devenit un subiect tot mai popular, fiind abordată de Jan van Eyck în manuscrisul ilustrat The Turin-Milan Hours și de Ghirlandaio in Capela Tornabuoni. Artiștii renascentiști din Țările Nordice, cu gusturi mai întunecate, o preferau ca subiect pe Salomeea purtând capul lui Ioan pe o tavă. Imaginile au rămas populare și în perioada barocă, atunci când Carlo Dolci a pictat trei variante ale temei. Ioan Botezătorul predicând a fost un subiect îndrăgit de pictori olandezi ca Pieter Bruegel cel Bătrân și succesorii lui.
Leonardo da Vinci a avut o mare influență în introducerea figurii lui Ioan ca și copil, în tablourile care îl înfățișau pe pruncul Isus cu Maria, probabil pentru a reda reunirea familiei în Egipt, unde se crede că Ioan a fost dus de un înger. Rafael a realizat multe compoziții în care Ioan era înfățișat ca un copil mai mare sau adolescent: Alba Madonna, La belle jardinière, Aldobrandini Madonna, Madonna della seggiola, Madonna dell'Impannata. Caravaggio i-a dedicat, de asemenea, multe lucrări, cel puțin cinci nuduri mari aparținând perioadei de tinerețe a artistului și alte trei lucrări mai târzii, având ca subiect moartea sfântului.
Capela Sixtină, obiectiv turistic și centru al credințeiBolta Capelei Sixtine, pictată de Michelangelo Buonarotti reprezintă o capodoperă a artei renascentiste, o viziune genială a puterii creatoare
Sfântul Ioan Botezătorul rămâne un simbol multicultural și după moarte, existând tot atâtea variante cu privire la locul unde odihnește capul său, câte religii îl venerează.
Musulmanii consideră că poți vedea capul Botezătorului la Moscheea Umayyad din Damasc, Siria, în timp ce creștinii i se închină la biserica San Silvestro in Capite din Roma. Alții cred că e îngropat în Turcia, unii în Sudul Franței, iar Catedrala din Amiens susține că originalul se află acolo. Poate că toți au dreptate și e un pic de Ioan în fiecare semn care amintește de el.
Referințe: