17 aprilie
Paștele în jurul lumii
Ce faci când te Paște o sărbătoare?
De regulă, te apuci să inventezi și să pui în practică tot felul de activități care nu au nicio legătură cu sărbătoarea în sine. Dacă inventariem ceea ce se întâmplă în lumea largă, în marile momente festive ale anului, vom rămâne mai mult sau mai puțin plăcut surprinși de depășirea limitelor creativității omenești. Partea bună a poveștii este că ne punem imaginația la bătaie, pentru a rupe cercul vicios la rutinei zilnice. Partea mai puțin încurajatoare este că toate aceste „obiceiuri” ajung să ascundă adevărata semnificație a unor sărbători, orientând toată energia participanților înspre amuzament și uitând care e subiectul evenimentului. Vă invităm la un turneu prin lumea colorată a tradițiilor pascale de pe glob.
Filipine
Știm că Paștele este și un moment al durerii. Interpretarea acestei dureri diferă, însă de la o țară la alta. Unii au dureri de stomac pricinuite de excesul de mâncare ingurgitată după perioada postului. Pentru alții, ca, de exemplu, pentru locuitorii din Filipine, durerea îmbracă o formă mai drastică. Catolicii din zonă, pentru a-și răscumpăra păcatele - și se pare că nu sunt chiar puține - participă la un eveniment public în cadrul căruia își biciuiesc spatele cu bețe din bambus, de care sunt atașate bucăți de metal. Ceremonia este considerată de filipinezi ca o formă de solidaritate cu suferințele lui Isus și ca o formă de purificare sufletească. Se crede că are chiar darul de a trata anumite boli fizice. Poate că totuși, e mai bine să previi bolile decât să le tratezi cu biciul, iar asta se aplică și pentru păcate, însă fiecare e liber să aleagă forma de terapie pe care o consideră potrivită. Pentru durerile de spate, ar putea să funcționeze, în baza principiului „cui pe cui se scoate”.
Republica Cehă
Cehii vin tare din urmă și nu se mulțumesc să fie doar cei mai mari consumatori de bere din Europa. Licoarea acidulată le dă suficient curaj încât să aplice o tehnică asemănătoare celei din Filipine, însă nu pe propria spinare, ci pe spatele fetelor care le plac cel mai mult. Metoda este cunoscută din clasele primare, când băiețeii îmbrâncesc fetițele care le sunt simpatice, pentru a le atrage atenția. Așadar, și cehii cu suflet de copil își suflecă mânecile și aplică niște corecții fetelor dragi. Poate părea ciudat, însă fetele nebiciuite nu sunt deloc fericite, deoarece asta înseamnă că nu le place niciun băiat. E ca și cum nu ai primi nicio felicitare sau floare de Valentine's Day. Ca urmare, le răsplătesc atenția cu ouă decorate, bani sau ceva de băut, în funcție de vârstă și aptitudini. Însă, ca toate femeile, în timp ce le zâmbesc frumos, își plănuiesc revanșa. A doua zi, e rândul celor proaspăt biciuite să se distreze pe seama băieților, turnându-le apă rece în cap, celor „aleși”. Poate că, în Cehia, singurătatea nu e o boală așa de grea...
Mahmureala se tratează la receNici mahmureala nu mai e ce a fost, soluția de a doua zi vine acum sub formă de înghețată pe băț.
Paștele în Bermude (și nu ne referim la pantaloni)
În sfârșit, avem și tradiții mai puțin violente. Locuitorii din Bermude nu uită că Paștele înseamnă mai mult decât iepurași și ouă vopsite, acordând cinstea cuvenită Înălțării. Adică înălțării de zmeie, ca o modalitate de simboliza ridicarea lui Isus din mormânt, către Ceruri. Nu sunt, însă, niște zmeie obișnuite, ci opere casnice hand-made. Oamenii petrec adesea săptămâni întregi pentru a-și fabrica aceste obiectele zburătoare dedicate sărbătorilor pascale. În dimineața zilei de Paște, o mulțime de zmeie se ridică spre cer, iar, la finalul programului, cele mai reușite creații sunt premiate. După ce și-au îndeplinit misiunea, sunt păstrate ca amintire sau aruncate, deoarece sunt create special, doar pentru acest moment. Se pare că tradiția a început atunci când un profesor britanic a vrut să le explice copiilor ascensiunea lui Isus către Ceruri și a făcut un zmeu prin care să le ilustreze povestea.
Texas, SUA
Înființată de germani, mica localitate Fredericksburg, din Texas, are parte de lumină și la propriu și la figurat în noaptea de Înviere. Locuitorii aprind focuri în mai multe locuri din oraș (obicei care se practică și în multe localități românești și în alte locuri din Europa, fiind exportat în America de către coloniștii germani). Focurile texane, însă, comemorează și un tratat de pace cu indienii comanși, care a fost încheiat în 1847. O poveste spusă frecvent copiilor de aici este că focurile sunt aprinse de Iepurașul de Paște, pentru a usca ouăle vopsite. Deși texanii par niște cowboy fioroși, servesc la masa de Paște o prăjitură în formă de miel, pentru a cruța viața nevinovatelor animale.
Thanksgiving, cu curcanul în rolul principalÎn ultima joi din luna noiembrie, americanii aniversează Thanksgiving, o sărbătoare de familie, dedicată recunoștinței și bunei înțelegeri
Vatican, Italia
Aici, în chiar miezul credinței catolice, era de așteptat ca evenimentul să aibă parte de momente speciale. În Vinerea Mare, mulțimile de credincioși care umplu Piața Sf. Petru au parte de spectacole cu teme medievale. Sunt puse în scenă și reconstituiri ale vieții lui Isus, de la naștere, până la crucificare. În Duminica Paștelui, Papa însuși conduce Liturghia, din balconul Catedralei Sf. Petru. Biletele pot fi cumpărate la liber, dar numărul lor e foarte limitat. Cei interesați trebuie să le rezerve cu mai bine de două luni înainte! Dacă ai ratat șansa de a lua bilet, mai există și varianta procesiunii conduse tot de Sanctitatea Sa, cu două zile înainte de Vinerea Mare și care reface Drumul Crucii. Și aici aglomerația e mare, așa că există niște ecrane imense, pentru ca toată lumea să vadă desfășurarea procesiunii.
Indonezia
Misionarii portughezi și olandezi au adus credința creștină în insulele indoneziene, în secolul al XVI-lea. De atunci, Paștele este sărbătorit prin ceremonii care redau principalele momente ale crucificării. Tineri sunt legați în public de cruci de lemn, iar statuete ale lui Isus și ale Fecioarei Maria sunt plimbate pe străzi. Rolul principal este foarte râvnit, deaorece se consideră o mare onoare să îl joci pe Isus. Evenimentul a devenit și o atracție turistică, în perioada sărbătorilor pascale, mulți străini venind să asiste la ceremonii.
Norvegia
Da, Paștele are o istorie a violenței. Acest lucru a fost sesizat mai ales de către norvegieni. Poate temperaturile scăzute sau funcționarea luminii solare cu program redus să le fi dezvoltat apetitul pentru aventuri macabre. Cert este că, în perioada Paștelui, tradiția norvegiană prevede lectura în familie a unor romane din seria „crime, mistere și afaceri necurate”. Identificarea criminalului devine o tehnică de team-building, întreaga familie implicându-se în rezolvarea misterului. Televiziunile norvegiene contribuie și ele la menținerea unei rate rezonabile a criminalității într-o țară care, altfel, probabil s-ar plictisi, dat fiind standardul ridicat de bunăstare al locuitorilor. Drept urmare, în perioada sărbătorilor pascale, se difuzează cu predilecție filme din zona thriller sau polițiste. La fel procedează și editurile, solidare cu sentimentul criminal ce străbate națiunea, programează lansarea unor volume cu asemenea teme în săptămânile dinaintea Paștelui, întru fericirea familiilor reunite la masa misterelor. Până și companiile care comercializează nevinovatul lapte, imprimă pe ambalajele de carton scurte povestiri „mortale”.
Mister și imaginație în cărțile Agathei ChristieAgatha Christie deschide seria marilor mistere cu o piesă de teatru care se joacă și în zilele noastre, fascinând publicul de zeci de ani
Pentru a se asigura că nimeni nu dă bir cu fugiții din cauza gusturilor sinistre ale locuitorilor Norvegiei, țara întreagă trage obloanele. La propriu. NIMIC nu mai funcționează vreme de o săptămână. Adulții nu merg la serviciu, copiii nu merg la școală, băncile nu lucrează. Singura șansă de aprovizionare sunt cele câteva ore în care se deschid magazinele alimentare cu o zi înaintea Paștelui. Dacă ai uitat ceva sau ai nevoie de lucruri, alimente ori servicii, te privește. Așa se explică și înclinația către gesturi criminale în această perioadă...
Polonia
Săptămâna patimilor spirituale este urmată, în multe țări, de săptămâna patimilor digestive. După o perioadă de austeritate alimentară, mulți încearcă să recupereze caloriile restante. În Polonia, are loc un atac direct sub centura colesterolului, prin aruncarea în luptă a unui fel tradițional de mâncare, mielul de unt. Numele nu e o metaforă, e vorba chiar de un miel făcut integral din unt. De regulă este modelat manual, însă cei cu abordări moderne folosesc deja matrițe. Provocarea adevărată constă tocmai într-o modelare cât mai realistă a acestui simbol pascal, care să stea la loc de cinste pe masa festivă.
Franța
Francezii sunt mai excentrici, asta o știe toată lumea. Cu ocazia Paștelui reușesc să își bată propriile recorduri de originalitate. Noi credem că Iepurașul de Paște poate părea o figură suprarealistă, cu abilitățile sale neobișnuite de a vopsi ouă și a asigura livrarea cadourilor către copiii planetei. Ce ar spune, însă, un părinte francez propriilor progenituri pentru a justifica surprizele pascale? Nici mai mult, nici mai puțin decât că au fost aduse de... clopotele zburătoare. În Sâmbăta Mare, clopotele din Franța nu mai bat, pentru a comemora trecerea lui Isus către Ceruri. Explicația oferită copiilor este aceea că respectivele clopote au părăsit turnurile bisericilor, pentru a zbura la Roma să îl vadă pe Papa. Pe drumul de întoarcere, clopotele aruncă ouă colorate și dulciuri. Bietul Iepuraș nu poate decât să pălească în fața acestei dure concurențe.
Paște fericit tuturor!
Referințe: