Orice naș își are nașul - John Herbert Dillinger vs. Ana Cumpănaș

Caleidoscop Publimix

”Cherchez la femme!”

John Herbert Dillinger a fost un gangster american în adevăratul înțeles al cuvântului. A luptat împotriva crizei economice din anii 1930 în stil propriu, echilibrându-și bugetul prin jefuirea, printre altele, a 24 de bănci și patru secții de poliție. Aceste fapte nu i-au crescut cota de simpatie în rândul autorităților, el devenind, pentru zeci de polițiști și agenți federali, ”Inamicul public nr.1”. Oamenii simpli, în schimb, priveau cu mai multă îngăduință escapadele îndrăznețe prin care banditul sfida legea, probabil și ca o modalitate de protest tacit împotriva administrației. Însă acolo unde poliția a dat greș a reușit, cum altfel, o reprezentantă a sexului frumos. Ca români, ne putem mândri că am pus umărul la combaterea fenomenului infracțional pe teritoriul american, prin reprezentanta noastră, Ana Cumpănaș. Timișeanca joacă strălucit la dublu și reușește să fenteze vigilența lui Dillinger, dându-l pe mâna FBI-ului.

Meseria se fură, nu se învață

Copil precoce, John Dillinger dovedește reale abilități pentru profesia ce avea să îl facă celebru, încă de la o vârstă fragedă. Poate și pierderea timpurie a mamei sale, la doar patru ani, să își fi pus pecetea pe traseul deviat pe care l-a urmat ca adolescent și adult. La numai 20 de ani, fură o mașină aproape de Mooresville, Indiana. Este prins și aproape ucis de poliție, așa că decide să se înroleze în Marina Statelor Unite, pentru a scăpa de arest. Petrece câteva luni pe nava de război Utah, însă tânărul gangster nu se poate acomoda cu disciplina militară. După câteva pedepse primite pentru insubordonare, Dillinger dezertează în decembrie 1923.

Jafuri celebre asupra trenurilorJafuri răsunătoare, hoți îndrăzneți, mirajul îmbogățirii rapide, toate fac parte din istoria Vestului sălbatic și au dat naștere la filme si povești

În septembrie 1924, Dillinger, atunci în vârstă de 21 ani, este arestat în timpul unui jaf într-un magazin cu alimente. Își petrece următorii 8 ani și jumătate în închisoare, cu unii dintre cei mai periculoși condamnați din Midwest (zona nord centrală a SUA).

Dillinger, urmând sfatul tatălui său, de a-și recunoaște infracțiunile, fără a cere apărarea unui avocat, în speranța unui verdict favorabil, este, totuși, condamnat la o pedeapsă cumulată de doi până la 14 ani, respectiv 10 până la 20 de ani la închisoarea statului Indiana, din care a executat efectiv 9 ani. Ulterior, tatăl său a afirmat că regretă sfatul dat fiului său, fiind și el surprins de severitatea condamnării. [sursa imagine]

La această școală a vieții criminale, învață de la maeștri toate trucurile meseriei. Înrăit de detenție, promite colegilor să devină ”cel mai mare ticălos la ieșirea din pușcărie” și, parolist, se ține de cuvânt. În mai 1933, este eliberat condiționat, însă, la doar câteva zile, se alătură unui grup din Indianapolis cu care jefuiește mai multe magazine și restaurante. După numai câteva săptămâni, jefuiește pentru prima oară o bancă, dând startul unui lung șir de evenimente ce aveau să-l transforme în cel mai urmărit gangster din istorie.

În anul 1933, America traversa o perioadă de tristă amintire, cunoscută sub denumirea de ”Marea Criză Economică”. Veniturile, taxele, profiturile și prețurile s-au prăbușit, șomajul a atins cote incredibile, de peste 25%, tranzacțiile comerciale au scăzut la jumătate.

În 1931, în America erau 8 milioane de șomeri, iar în 1933, numărul lor crescuse la 13 milioane. Mulți cerșeau sau vindeau mere la colț de stradă. Unii șomeri din Chicago, mai norocoși, aveau uneori parte de o porție de supă, cafea și gogoși gratuite, după ce stăteau la cozi interminabile; imagine din 1931, Arhivele Naționale. [sursa imagine]

În aceste condiții, era greu de crezut că un personaj ca Dillinger și-ar putea găsi un job onest, în condițiile în care mulți semeni de-ai săi, mai pregătiți și mai cinstiți, rămăseseră pe drumuri. Așadar, a optat pentru un domeniu mai flexibil, care îi oferea mai multe provocări. În decursul unui singur an, Dillinger a devenit o ”celebritate” din cauza omorurilor și a jafurilor pe care el și gașca lui le-au comis. Cariera sa, aflată pe cai mari, avea să se fie oprită în plin avânt, de intervenția Anei Cumpănaș, poreclită și ”Femeia în Roșu”.

I shot the sheriff...

Prins după primele două tunuri financiare date unor bănci din Ohio, Dillinger este salvat, ca în filme, de foști colegi de pușcărie. Aceștia evadaseră, la rândul lor, după un plan pus la cale încă înainte ca Dillinger să fie eliberat condiționat, în mai 1933. Trei dintre ei au ajuns la Lima, unde Dillinger era pus la păstrare în arestul poliției locale și au pretins că sunt polițiști ai statului Indiana, veniți să îl transfere pe deținut. În momentul în care șeriful a început să pună prea multe întrebări, l-au împușcat și l-au eliberat pe prizonier, consemnând debutul ”primei bande Dillinger”.

Ziarul Pharos-Tribune, din Illinois, în ediția din 21 octombrie 1933, relatează unul din raidurile echipei lui Dillinger, care au jefuit o secție de poliție, luând inclusiv ecusoanele oamenilor legii. [sursa imagine]

Deși forțele de ordine făceau tot ce le stătea în putere ca să îl găsească, nu se poate spune că Dillinger încerca să îi evite, dimpotrivă îi vizita adesea la sediu. Cu treabă desigur. Atunci când nu era arestat, jefuia secțiile de poliție, pentru a-și reface stocurile de pistoale, puști, revolvere, muniție și veste anti-glonț. În 23 ianuarie 1934, Dillinger și o parte din grupul său sunt prinși (din nou) de poliție. Asupra lor sunt descoperite arme și peste 25.000 de dolari, o parte din banii furați de la Banca Națională din Indiana. Reușește să evadeze din închisoare, de această dată, cu ajutorul unei arme false, se pare, cioplite din lemn.

Houdini, magicianul care făcea din închisoare, iluzieHarry Houdini, cel mai cunoscut iluzionist al lumii, a demonstrat că nu s-a construit celula care să îl țină închis, chiar legat cu cătușe

În încercarea de a-și masca urmele, Dillinger se supune chiar și unei operații estetice, pentru a scăpa de alunițe, cicatrici și gropițe care îl făceau ușor de recunoscut și pentru a mai ajusta puțin profilul deja atât de familiar autorităților. Mai mult, cere medicului o sesiune specială de ”manichiură”, prin care să îi fie distruse amprentele, prin aplicarea de acid sulfuric și clorhidric. 

Femeia fatală

... la propriu pentru el, având în vedere că i-a provocat sfârșitul, a fost Ana Cumpănaș sau Anna Sage, o româncă ce a emigrat peste Ocean. Aceasta s-a născut în comuna Comloșu Mare din județul Timiș, dar a emigrat în SUA în 1909 unde a intrat în branșa profesională a prostituatelor, având o ascensiune promițătoare și ajungând să dețină propriul bordel.

Primul ”stabiliment” patronat de Ana Cumpănaș a fost cel din East Chicago, iar în 1923 a mai deschis unul la Gary. Cumpănaș s-a măritat apoi cu avocatul de origine română Alexandru Suciu, soții folosind Sage ca nume de familie. După divorțul din 1932, românca a mai deschis un bordel, pe strada Halsted din Chicago.

Anterior, viața amoroasă a gangsterului consemnase o căsătorie cu Beryl Ethel Hovious, alături de care încercase să ducă o viață normală de familie, evident, fără succes, și o relație de durată cu Mary Evelyn ”Billie” Frechette. Aceasta l-a secondat nu doar în plan personal, ci și profesional, la unele acțiuni, oferindu-i și ascunzătoare în propria locuință. Din cauza acestei relații, Billie a fost arestată în 1934, fără ca Dillinger să o poată salva.

Pentru Billie Frechette, relația cu Dillinger nu a fost de bun augur, fiind arestată și închisă din această cauză, in 1934. A executat doi ani de detenție, fiind eliberată în 1936. A pornit alături de familie lui Dillinger, într-un turneu prin Statele Unite, cu un spectacol intitulat ”Crime Did Not Pay”. Ulterior, s-a căsătorit și s-a întors în rezervația nativilor americani Menominee, acolo unde se născuse, ducând o viață retrasă. [sursa imagine]

Devenind unul dintre cei mai căutați mafioți din SUA, Dillinger nu a mai primit ajutorul prietenilor săi din lumea interlopă. Avocatul său, Louis Piquett, l-a ascuns într-o casă din Chicago. De asemenea, Piquett apelează la Ana Cumpănaș pentru a-i găsi o iubită lui Dillinger dintre fetele care practicau cea mai veche meserie din lume sub oblăduirea ei. Ca patroană de bordel, Ana o recomandă pe Polly Hamilton. Amenințată, în același timp, cu deportarea, ca urmare a modului în care își câștiga existența, Ana decide să colaboreze cu FBI-ul pentru prinderea gangsterului. În 21 iulie 1934, femeia s-a întâlnit cu unul dintre ofițerii de poliție pentru a-i oferi informații despre Dillinger. Aceasta le-a spus agenților că ea, împreună cu Polly și Dillinger, vor merge să vizioneze un film în următoarea după-amiază. De asemenea, a afirmat că va purta o rochie roșie pentru a putea fi identificată. De aici și denumirea de ”femeia în roșu” sub care a rămas cunoscută.

În data de 22 iulie, agenții din Chicago s-au mobilizat, iar la 20:30, Ana, Polly și John Dillinger au pornit către Cinematograful Biograph unde urmau să vizioneze filmul Manhattan Melodrama cu Clark Gable în rolul principal. Directorul FBI din acea perioadă, J. Edgar Hoover, a ordonat echipelor de intervenție să aștepte în afara cinematografului, pentru a evita riscul de a se trage focuri de armă în interior. La ora 22:30, Dillinger și cele două femei au ieșit din cinematograf, iar unul dintre agenții sub acoperire aflați la intrarea clădirii și-a aprins o țigară, acesta fiind semnalul pentru ca restul agenților să se apropie.

Realizând ce se petrece, Dillinger a scos unul dintre pistoale și a început să alerge pe alee. Agenții au tras cinci focuri de armă spre Dillinger, dintre care trei l-au nimerit. Gangsterul a căzut la pământ, fiind declarat decedat la scurt timp. Avea 31 de ani.

La scurt timp după ce Dillinger fusese împușcat, în data de 22 iulie 1934, o mare mulțime s-a strâns în fața cinematografului Biograph din Chicago. Ediții speciale ale ziarelor, care titrau ”Dillinger, mort” sunt fluturate de cei prezenți. [sursa imagine]

Deși agenții FBI i-au promis Anei că nu o vor deporta pentru serviciile ilegale pe care le realiza în State, dacă le va oferi informații despre Dillinger, femeia a fost, totuși, expulzată în România în anul 1936. Ana Cumpănaș a murit 11 ani mai târziu și a fost înmormântată în Cimitirul Săracilor din Timișoara.

Dai un ban, dar stai în față

John Dillinger și grupul său au jefuit zeci de bănci și au furat în total aproape 500.000 de dolari (5 milioane de dolari la valoarea actuală), dar această suma pălește în fața cheltuielilor pe care FBI-ul le-a făcut încercând să-l prindă. Conform Associated Press, FBI a cheltuit aproape două milioane de dolari pe urmăriri, fiind incluse aici și chitanțe către diferiți agenți care se ocupau numai de Dillinger. Istoricii consideră cazul John Dillinger ca fiind rampa de lansare a FBI-ului, legitimând biroul și transformându-l în cea mai faimoasa unitate ce luptă împotriva criminalității.

Directorul J. Edgar Hoover a dezvoltat o structură mai complexă a Biroului de Investigații, ca mijloc de luptă împotriva criminalității organizate, folosind ca justificare acțiunile lui Dillinger și ale bandei sale.

FBI, de la justiție la corupție, o poveste americanăBiroul Federal de Investigații al Statelor Unite sau FBI are o istorie controversată, de la perioada lui J. Edgar Hoover până la structura sofisticată de azi, admirată de unii și criticată de alții

Celebritatea lui John Dillinger a crescut și mai mult după moartea sa. Mulți oameni și-au înmuiat batista în sângele lui imediat după ce a fost împușcat. Mulți alții au așteptat la coadă pentru a-i vedea trupul expus la morgă. La înmormântarea lui au participat peste 5.000 de persoane, deși oamenii legii au încercat să păstreze data secretă. Sicriul acestuia a fost încastrat în ciment pentru a ține la distanță hoții, însă piatra de mormânt a trebuit înlocuită de câteva ori deoarece oamenii tăiau bucăți din ea ca suvenir.

Poliția din Chicago păstrează un mulaj al chipului celebrului gangster. [sursa imagine]

Ca dovadă că dezvoltarea FBI îi datorează mult lui John Dillinger, stă mărturie faptul că mai multe mulaje cu chipul gangsterului au fost realizate și păstrate în sedii polițienești, inclusiv în biroul directorului J. Edgar Hoover.

Referințe: historia.ro descopera.ro en.wikipedia.org

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept