24 august 79

Vezuviul erupe

Caleidoscop Monica

Forțele naturii, dezlănțuite

Oricât de puternici ne credem, oricât de avansată considerăm că este civilzația în care trăim, natura vine adesea să ne pună la locul nostru, arătându-ne că, în fața forței sale dezlănțuite, micile noastre orgolii și probleme sunt doar niște iluzii. De o asemenea lecție au avut parte locuitorii celui mai puternic imperiu al lumii de la începutul erei noastre. După secole de amorțeală, în data de 24 august a anului 79 d.Chr., Muntele Vezuviu le-a arătat romanilor că poți cuceri lumea și totuși, să fii neputincios atunci când planeta îți devine adversar. Prosperele orașe Pompeii și Herculaneum din sudul Italiei, au rămas mărturii conservate în cenușă despre puterea materiei în acțiune, dar și despre viața și obiceiurile care guvernau viața de zi cu zi a locuitorilor din Imperiul Roman. Orașele, sub mantia lor vulcanică, nu au fost reconstruite niciodată și au alunecat în uitare. În secolul al XVIII-lea, au fost redescoperite, oferind arheologilor o zestre inestimabilă pentru reconstituirea unei civilizații dispărute.

Un munte latin, cu temperament vulcanic

Muntele Vezuviu, de pe coasta vestică a Italiei, este singurul vulcan activ de pe teritoriul continental al Europei, situat la aproximativ 10 km est de orașul Napoli, în parcul național cu același nume din regiunea Campania. Înălțimea actuală a conului principal atinge 1.281 m, în timp ce conul secundar (Monte Somma)  se ridică 1.149 m. Având în vedere antecedentele sale, este considerat unul din cei mai periculoși vulcani ai lumii, punând în pericol populația de peste 1 milion de napoletani, la care se adaugă cei din localitățile învecinate și un număr foarte mare de turiști.

Muntele Vezuviu

Vezuviul este clasificat ca un stratovulcan complex, deoarece erupția sa constă în episoade explozive, însoțite de un puternic flux piroclastic. Fluxul piroclastic este un amestec de gaze, cenușă și roci vulcanice, de înaltă temperatură (de până la 800°C), care se formează în timpul erupției. Împreună cu conaționalii săi, Campi Flegrei și Stromboli, Vezuviul face parte din arcul vulcanic al regiunii Campania. Acest arc vulcanic este așezat pe zona unde placa tectonică africană pătrunde sub cea eurasiatică.

Fontana di Trevi, o vedetă celebră și bine plătită din RomaCând ești la Roma și ți-ai dori să revii acolo, aruncă peste umărul stâng o monedă în cea mai frumoasă fântână din lume, Fontana din Trevi, și visul se poate împlini

Sub Vezuviu, cercetătorii au detectat o fisură, care permite materiei extrem de fierbinți din mantaua Pământului să topească rocile din placa tectonică a Africii. Procesul duce la acumularea unor presiuni uriașe, cauzând explozii violente. În tinerețea sa zbuciumată, Vezuviul avea un ciclu de erupție o dată la 20 de ani, dar acum se pare că vârsta l-a mai liniștit, ultima izbucnire serioasă fiind înregistrată în 1944.

Civilizația pierde meciul cu natura

Orașele antice Pompeii și Herculaneum înfloreau la poalele Muntelui Vezuviu, îmbrățișate de apele albastre ale golfului Napoli. Pe vremurile când Imperiul Roman era în plină înflorire, în Pompeii trăiau 20.000 de oameni - comercianți, producători de bunuri și fermieri care culegeau roadele bogate ale solului productiv din regiune, cultivat cu vii și livezi. Nimeni nu bănuia că pământul fertil era rezultatul erupțiilor anterioare ale Vezuviului. Herculaneum adăpostea 5.000 de suflete și era destinația favorită, pe timp de vară, pentru romanii înstăriți. Purtând cu mândrie  numele eroului legendar Hercule, orașul etala vile luxoase și băi romane grandioase. Dovezi arheologice atestă faptul că se practicau jocuri de noroc și prostituția era în floare. Mai existau în zonă și câteva comunități mai liniștite, în stațiuni precum micul oraș Stabiae.

Pompeii, păstrat aproape intact. Aproximativ o treime din vechiul oraș se află încă sub stratul de lavă și cenușă [sursa imagine]

Pompeii se refăcea încet după un cutremur destul de puternic, care scuturase orașul în luna februarie a anului 62 d.Chr. Seismul afectase izvoarele și sistemul de alimentare cu apă, care aproviziona orașul. Templele și clădirile publice erau în plin proces de reconstrucție. Seneca notase că zguduiturile au durat mai multe zile, producând ravagii în Herculaneum și pagube minore în Napoli. În anii ce au urmat, mici seisme au continuat să se producă.

Turnul înclinat din Pisa,o minune a arhitecturii Turnul din Pisa este o clădire veche de peste 800 de ani, care sfidează gravitația și atrage turiști din întreaga lume

Obișnuiți, așadar, cu asemenea fenomene, localnicii nu au acordat prea mare atenție faptului că pământul s-a zguduit de câteva ori în ziua de 24 august. Apoi, întregul paradis în care trăiau s-a destrămat. Vârful muntelui a explodat, aruncând în aer nori de cenușă și piatră, la o înălțime de 16 kilometri. În următoarele 12 ore, o ploaie de cenușă și pietre cu diametrul de până la 7 cm, a căzut peste Pompei, forțându-i pe locuitori să fugă îngroziți. Aproximativ 2.000 de oameni au rămas, ascunși în pivnițe sau clădiri de piatră, sperând că erupția se va termina rapid.

Subiect cu impact emoțional puternic, erupția Vezuviului din anul 79 a fost reprodusă de mulți pictori în operele lor. Mai sus, un tablou de John Martin datat c. 1821 [sursa imagine]

Vântul care bătea dinspre vest a protejat orașul Herculaneum de faza inițială a erupției. Apoi, un nor uriaș de cenușă și gaz fierbinte s-a format pe partea vestică a Vezuviului, înghițind orașul și pe locuitorii lui. Aceștia au pierit sufocați sau acoperiți de cenușă. Râul de noroi și pietre ce a urmat, a acoperit ce mai rămăsese din gloria de odinioară. La fel s-a întâmplat și cu cei rămași în Pompeii, a doua zi după erupție, când un nor toxic asemănător s-a abătut deasupra localității.

Herculaneum [sursa imagine]

Cea mai mare parte a informațiilor privitoare la derularea evenimentelor vin de la Pliniu cel Tânăr, care locuia la vest de golful Napoli, când Vezuviul a explodat. În două scrisori trimise istoricului Tacitus, el a descris modul în care ”oamenii își acopereau capul cu perne, singura apărare împotriva ploii de pietre” și cum ”un nor întunecat și îngrozitor, încărcat cu materiale încinse, a apărut pe neașteptate. Unii își deplângeau soarta crudă, în timp ce alții se rugau să piară”. Pliniu, care pe vremea producerii dezastrului avea doar 17 ani, a scăpat din cumplita catastrofă, devenind apoi celebru pentru scrierile sale. Unchiul său, Pliniu cel Bătrân, nu a fost la fel de norocos. Cunoscut naturalist, pe vremea erupției, comanda flota romană din golful napoletan. După producerea exploziei, și-a îndreptat vasele înspre Stabiae, pentru a cerceta ce anume s-a întâmplat și pentru a liniști locuitorii înspăimântați. Din păcate, norul de gaz toxic l-a ajuns din urmă, curmându-i viața.

Luxoasa vilă din Herculaneum, cu celebrul mosaic reprezentându-i pe Poseidon și Amfitrita (Neptun și Afrodita la greci). [sursa imagine]

Împăratul Traian sau gena imperială din ADN-ul românescÎmpăratul Traian, conducător al Imperiului Roman, și-a postat imaginile care înfățișează victoria în războiul cu dacii lui Decebal, pe columna care îi poartă numele

Istorii renăscute din cenușă

În secolul al XVIII-lea, un lucrător care fora fântâni a descoperit o statuie de marmură, pe locul unde fusese odată Herculaneum. Autoritățile locale au demarat săpături în zonă, scoțând la lumină mai multe obiecte de artă valoroase, însă au abandonat proiectul după o vreme. În 1748, un fermier a găsit urme din vechiul oraș Pompeii, sub via pe care o cultiva. De atunci, lucrările arheologice din regiune au continuat până în zilele noastre. În 1927, guvernul italian a reluat excavările la Herculaneum, descoperind nenumărate obiecte de artă, statui de bronz și marmură sau picturi.

Foarte multe persoane din Pompeii și Herculaneum și-au pierdut viața în urma uneia dintre cele mai puternice erupții ale Vezuviului din data de 24 august 79 d.Chr. [sursa imagine]

Rămășițele a 2.000 de bărbați, femei și copii au fost găsite, conservate în cenușa vulcanică. Formele trupurilor celor care au pierit au fost umplute cu ghips, pentru a păstra posturile în care au fost găsiți. Orașul pare încremenit în timp, cu obiectele folosite în viața cotidiană și întregul ritm al obiceiurilor zilnice înghețate de bagheta unui vrăjitor malefic.

Constantin cel Mare, lider creștin și militarConstantin cel Mare, conducător al Imperiului Roman, a fost primul împărat convertit la creștinism, schimbând pentru totdeauna harta religioasă a Europei

Vulcan contemporan

În data de 18 martie 1944, o erupție care avea să dureze două săptămâni, începea să reverse lavă peste creasta Vezuviului. Soldații americani care făceau parte din forțele aeriene ale grupului de bombardament 340 erau staționați pe aerodromul Pompeii, din vecinătatea vulcanului.

Erupția Vezuviului în anul 1944 [sursa imagine]

Jurnalele militarilor vorbesc despre imaginile spectaculoase ale muntelui incendiar. Erau nevoiți să poarte jachete de piele și căști din oțel, pentru a se proteja de bucățile de cenușă fierbinte și pietre încinse, care cădeau peste ei.

Bombardier B-25 acoperit cu cenușă, după erupția Vezuviului din 23 martie 1944 [sursa imagine]

În data de 22 au fost obligați să se retragă, lăsând avioanele în urmă. După ce Vezuviul s-a liniștit, la sfârșitul lunii, soldații au revenit în zonă, încercând să mai recupereze câte ceva din aparatele de zbor, zadarnic, însă. Motoarele erau înfundate cu cenușă, comenzile de la bord erau inutilizabile, fuselajul era găurit din cauza bucăților de rocă încinsă care le loviseră. Din fericire, nu au existat pierderi omenești provocate de ”colonelul Vezuviu”, cum l-a denumit presa vremii.

Codul lui Iustinian, o lucrare fundamentală pentru dreptul din zilele noastreRomanii au intrat cu dreptul în istorie. Cu dreptul roman, ale cărui principii fundamentale se regăsesc în Codul lui Iustinian fiind preluate azi de multe state ale lumii

Din 1944 și până azi, sute de mici cutremure au tulburat peisajul de vis din jurul vulcanului. Unul din cele mai serioase s-a produs în octombrie 1999, având o magnitudine de 3.6 și fiind resimțit pe o rază de 24 km. Vezuviul, ultimul vulcan activ al bătrânului continent, se înalță ca un avertisment și ca o lecție, de la care putem învăța să prețuim clipele și viața care ne sunt dăruite, dar și să nu subestimăm niciodată forța naturii care ne-a creat și ne poate arunca în neant.

Referințe:

livescience.com history.com

foto creditKarl Brullov

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept