26 decembrie 2012

China deschide cea mai lungă cale ferată de mare viteză din lume

Caleidoscop Monica

Trenule, mașină mică...

La 26 decembrie 2012, China a dat semnalul de plecare pe cea mai lungă linie de cale ferată din lume, între Beijing și Guangzhou, cea mai mare metropolă din sudul țării. În numai opt ore, un tren rapid, care merge cu 300 de km pe oră, acoperă o distanță echivalentă cu o călătorie de la New York până în Florida sau de la Londra la Belgrad. Aceeași distanță este parcursă de un tren obișnuit în peste 20 de ore.

Un tren cu mult antren

Traseul, lung de 2.298 de kilometri, reprezintă un semn clar că această țară se adaptează la ritmul societății moderne, folosindu-și uriașa forță de muncă și resursele considerabile, pentru a-și aduce infrastructura în secolul XXI.

Bhutan, o democrație ca-n poveștiÎn Bhutan, bunăstarea de care se bucură populația țării se calculează în funcție de fericirea cetățenilor, nu de veniturile pe care aceștia le obțin

Fondurile investite în acest proiect  și-au arătat roadele de două ori, având impact pozitiv asupra economiei chineze. Prima dată, în 2009, în timpul crizei financiare mondiale și a doua oară chiar în toamna anului 2012, după o scurtă, dar acută încetinire a dezvoltării economice. Cele 100.000 de locuri de muncă pentru fiecare linie au ținut rata șomajului în limite rezonabile, în condițiile căderilor de pe piața imobiliară și din sectorul construcțiilor. Rețeaua feroviară a contribuit și la scăderea nivelului de poluare din țară și a redus dependența de combustibilul din import.

Un tren de mare viteză, CRH380A, părăsind stația Hongqiao din Shanghai. Modelul a fost dezvoltat de compania chineză CSR Corporation Limited (CSR). Autoritățile au dorit să renunțe la tehnologia străină din programul CRH2 și să mărească viteza, astfel că noua generație se deplasează la viteze de croazieră de 350 km/oră. În timpul testelor, primele opt garnituri au atins viteze maxime 416.6 km/oră. [sursa imagine]

Un proiect de asemenea anvergură nu putea să nu iște și controverse. Suma pentru finanțarea lui s-a ridicat la 640 de miliarde de dolari (sau 4 trilioane de renminbi, în moneda din China), fiind principalul motiv de creștere a datoriei externe.

Influența Dinastiei Ming a fost decisivă pentru ChinaDinastia Ming a condus China spre o perioadă de glorie și înflorire, lăsând moștenire Orașul Interzis și Marele Zid, ca dovezi ale fastului imperial

Fiecare vagon de pasageri care nu mai circulă pe șinele obișnuite, eliberează calea pentru alte trei vagoane de marfă, deoarece un tren de pasageri se deplasează atât de repede, încât marfarele sunt nevoite adesea să se oprească pentru a le lăsa să treacă. Din păcate, multe din trenurile de marfă erau deținute de întreprinderi de stat influente, iar Ministerul Transporturilor nu a găsit o modalitate eficientă de a le taxa astfel încât să mai acopere din costurile liniei de mare viteză. O parte din bani au fost recuperați din prețurile biletelor, mai mari și pe bună dreptate: un bilet de clasa a II-a la trenul rapid între Beijing și Guangzhou costă 865 renminbi (139 de dolari), comparativ cu 426 renminbi (68 de dolari) pentru un tren obișnuit.

”Fuxing” (înnoire) este numele celui mai rapid tren din China. Acesta operează la viteze de 350 km/ oră, între Shanghai și Beijing, devenind astfel cel mai rapid tren comercial de mare viteză din lume. Autoritățile au decis revenirea la aceste viteze de top, după șase ani de la accidentul din 23 iulie 2011, când peste patruzeci de persoane și-au pierdut viața în urma deraierii și coliziunii între două trenuri de mare viteză la periferia orașului Wenzhou, ca urmare a unei semnalizări greșite. [sursa imagine]

Prin China, ca-n tren

Îngrijorarea cu privire la siguranța pe linia de mare viteză a atins un vârf în 2011, când unul din aceste trenuri s-a lovit de un altul, în Sudul Chinei, existând 40 de victime ca urmare a accidentului. Investigațiile au acuzat semnalizarea greșită, dar și viteza excesivă, garnitura rulând cu 350 de km pe oră. În consecință, viteza lor a fost limitată la 300 de km pe oră. Cu toate că opinia publică a devenit mai reticentă, China a continuat să își extindă rețeaua de cale ferată rapidă în întreaga țară, având astăzi peste 9.000 de kilometri de linii de mare viteză.

Trenul japonez MagLev, cu un design aparte, chiar și pentru trenurile de mare viteză. Pe data de 21 aprilie 2015, o garnitură SCMaglev (seria ”L0”) cu șapte vagoane, a atins viteza de 603 km/oră, spulberând recordul de 581 km/oră pe care-l fixase un tren JR Central MLX01 maglev în decembrie 2003. [sursa imagine]

Japonezii, pe de altă parte, se plâng că tehnologia chineză este, în mare parte, copiată de la ei, acuzație respinsă de oficialii  chinezi.

O statuie din hârtie pentru democrațieZeița Democrației, chiar dacă a fost construită din polistiren și hârtie, s-a dovedit mai puternică decât tancurile armatei, aprinzând flacăra libertății în China

Alternativa principală la transportul cu trenul este cel rutier, dar drumurile chinezești nu se bucură de o reputație prea grozavă. Accidentele frecvente în care sunt implicate autobuze ale transportului public precum și mașini private nu constituie argumente în favoarea unui drum pe șosea.

Un ambuteiaj pe o autostradă din China, la punctul de plată, în timpul cele mai mari sărbători naționale, ”săptămâna de aur”. Nu stați să numărați, vă spunem noi: autostrada G4 dintre Beijing, Hong Kong și Macau este una dintre cele mai utilizate din China și are 50 (cincizeci) de benzi. [sursa imagine]

Mai există și posibilitatea zborului, o călătorie cu avionul pe ruta Beijing - Guangzhou durând aproximativ trei ore. Însă pentru îmbarcare e nevoie să te prezinți cu cel puțin o oră înainte de decolare, iar aeroporturile sunt, de regulă, situate în afara localităților. Comparativ, călătoria de 8 ore cu trenul rapid, la care e suficient să ajungi cu 20 de minute înainte de plecare, iar gările se află în centru, reprezintă o alternativă atractivă.

Deși în plin proces de modernizare, China nu a scăpat de vechile metehne comuniste, cum ar fi cultul personalității, decizia de a se inaugura linia pe 26 decembrie fiind luată pentru ca data lansării să coincidă cu ziua de naștere a fostului președinte Mao Zedong.

Referințe:

nytimes.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept