02 martie 2004
se lansează Rosetta, prima navetă care va întâlni o cometă
Traseu de navetă, spre cometă
În 2014, ca în scenariul unui film SF, o navetă spațială se apropia rapid de un teritoriu necunoscut, cu un nume pe măsură: cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Aventura navetei Rosetta începuse cu 10 ani înainte, la 2 martie 2004. Atunci, de la centrul spațial din Guyana Franceză, racheta Ariane 5 pornea ca din pușcă, ducând prețioasa încărcătură alcătuită din naveta spațială și modul Philae, care urma să aterizeze pe cometă, în noiembrie 2014. Misiuni spațiale anterioare trecuseră pe lângă 7 alte comete, însă fără să se apropie sau să le studieze în detaliu. Rosetta va duce interacțiunea spațială la nivelul următor, trimițându-și modulul de aterizare chiar pe suprafața cometei.
Navetă din piatră seacă
Pentru că se pregătea să descifreze noi taine ale Universului, naveta a fost botezată în cinstea pietrei care a dus la descifrarea hieroglifelor. Piatra de la Rosetta, dăltuită în granit negru, are inscripționat același text, în trei variante: în partea de sus, cu hieroglife, la mijloc, în demotică, iar jos, în greacă. Este vorba de un decret emis la Memphis, în anul 196 î.Chr, din partea regelui Ptolemeu al V-lea. Examinând artefactul, Jean Francois Champollion, istoric și cercetător francez, părintele egiptologiei, a recunoscut numele lui Ptolemeu în demotică și greacă, ceea ce i-a permis să identifice corespondentul în hieroglife.
Modulul de aterizare a purtat în spațiu denumirea obeliscului din Philae (Egipt), care, la rândul său, a ajutat la înțelegerea scrierii vechilor egipteni, având inscripționate două texte, unul cu hieroglife și celălalt în greaca veche.
Champollion, iubitorul de hieroglifeChampollion a reușit să descifreze vechile inscripții egiptene cu hieroglife, dezlegând unul din cele mai complexe sisteme de scriere din lumea antică
Cum să ajungi în al nouălea cer
În 1986, când cometa Halley se pregătea să treacă pe la noi prin zonă, sonde spațiale internaționale au fost trimise să arunce o privire, cea mai cunoscută dintre ele fiind Giotto, care aparținea Agenției Spațiale Europene (ESA). Imaginile obținute au arătat că aceste corpuri cerești pot dezvălui informații prețioase despre secretele Universului.
ESA și NASA au bătut palma și au început să lucreze în paralel la proiecte de misiuni orientate către obținerea mai multor date cu privire la misterioasele comete. În timp ce NASA a renunțat la proiectul său, din cauza lipsei de fonduri, europenii au mers mai departe. Proiectul inițial era extrem de ambițios și prevedea revenirea sondei spațiale pe Terra, cu probe colectate de pe suprafața cometei. Fondurile și eforturile necesare s-au dovedit peste puterile lor, așadar au reajustat planul de bătaie. Sonda avea să facă drumul până acolo, să orbiteze cometa, transmițând cât mai multe date, să trimită modului de aterizare pentru mai multe detalii, după care avea să se prăbușească pe sol, pentru a evita posibile accidente spațiale nedorite. Ca treaba să meargă nemțește, centrul de comandă a fost stabilit în Darmstadt, Germania. Pentru un plus de pasiune, datele urmau să fie procesate lângă Madrid, în Spania. În cei 10 ani cât a durat misiunea, aproximativ 2.000 de oameni au lucrat la acest proiect. Traiectoria cometei a fost cunoscută exact înainte de lansarea Rosettei, prin intermediul măsurătorilor de la sol, cu o acuratețe de 100 km.
Apollo 7, primul zbor al omului către steleVisul omului de a zbura în spațiul cosmic a devenit realitate odată cu misiunea reușită a navei Apollo 7
Rosetta protejează planeta
Și pe a noastră și pe celelalte pe lângă care a trecut, folosind panouri solare ca surse de energie, iar acestea și-au făcut treaba exemplar. Pentru a atinge viteza necesară unei asemenea călătorii, Rosetta a mai împrumutat din forța gravitațională a vecinilor Marte și Jupiter, învârtindu-se puțin în jurul lor. Procedura nu a fost lipsită de riscuri, mai ales în orbitarea lui Marte, când, pentru 15 minute, sonda intra în conul de umbră al planetei, rămânând fără energie solară. A fost pusă în modul standby, fără a avea posibiltatea de a comunica, folosind bateriile, care nu fuseseră neapărat proiectate pentru a îndeplini acest rol. Pentru că s-a mizat mult pe șansă, manevra a rămas cunoscută drept „loteria de un miliard de euro”. Norocul le-a surâs celor de la ESA, luând potul cel mare sub forma unor imagini de detaliu cu suprafața și atmosfera planetei transmise de Rosetta și, mai presus de asta, cu continuarea misiunii conform planului.
Rosetta a traversat spațiul ca un star, mergând din premieră în premieră. Pe drumul său către cometa 67P, a trecut pe lângă centura principală de asteroizi, fiind prima sondă spațială europeană care a întâlnit de aproape aceste corpuri cerești. De asemenea, Rosetta a fost prima navetă care a zburat până aproape de Jupiter, utilizând panouri solare ca sursă de energie. Și nu s-a oprit aici. A examinat în premieră o cometă pe traseul său către Soare și activitatea de pe o cometă înghețată, încălzită de astrul nostru. A trimis pe sol modulul Philae, primul care a luat contact direct cu un asemenea corp ceresc și a transmis imagini, însoțite de analize la fața locului cu privire la compoziția sa.
Jupiter, cel mai mare de pe cerSonda spațială Galileo a plecat într-o călătorie epică, din care a trimis pe Pământ informații prețioase despre planeta Jupiter și alte corpuri cerești
Rosetta și-a încheiat misiunea, ca un adevărat erou, la 30 septembrie 2016, făcându-și datoria până în ultima clipă. În timpul coborârii spre suprafața cometei, care a durat aproximativ 14 ore, Rosetta a transmis în continuu date și imagini. Ultimul pachet de date a fost transmis de la altitudinea de 20 de metri, cu 10 secunde înainte de impact.
Datele transmise de Rosetta și de Philae vor fi procesate decenii de-a rândul de acum încolo. Una din primele descoperiri arată că, pe cometa 67P, există un câmp magnetic care oscilează, deși nucleul său nu are câmp magnetic. Se pare că fenomenul se datorează vântului solar. Cercetătorii au modificat semnalul inițial, care nu putea fi perceput de urechea umană, astfel încât el a putut fi redat audio, fiind asemănat cu un cântec. Analiza vaporilor de apă de pe 67P, făcută de Rosetta arată diferențe în compoziție față de apa care se găsește pe Terra. Astfel, e puțin probabil ca apa noastră să provină de pe comete asemănătoare cu Rosetta.
Misiuni precum cea îndeplinită de Rosetta ne arată că nu există bariere de spațiu și timp pe care mintea umană să nu le poată depăși. În sediul NASA, poate fi citit un motto ce redă esența spiritului uman dornic de a-și lărgi orizontul: Îndrăznește să faci lucruri mărețe!
Referințe: