29 mai 1989

Zeița Democrației apare în China

Caleidoscop Monica

自由女神

Chinezii, se știe, au un talent remarcabil de a reproduce branduri din lumea întreagă. Iar când în joc sunt principii majore, precum libertatea, nu se mai limitează la adidași și electronice, ci pornesc la treabă în stil mare. Așa cum s-a întâmplat și la 29 mai 1989, când, în Piața Tiananmen, a fost asamblată o replică a Statuii Libertății din New York. Ca orice celebritate, e cunoscută sub mai multe nume: Goddess of Democracy, Goddess of Democracy and Freedom, Spirit of Democracy sau Goddess of Liberty. Avea 10 metri înălțime și a fost realizată, din hârtie, lipici și polistiren, pe un schelet metalic, în doar patru zile, în timpul protestelor studențești din celebra piață. Constructorii au decis să facă statuia cât mai mare, pentru a-i descuraja pe guvernanți să o demonteze. Oficialii chinezi nu aveau decât două variante: să o distrugă - acțiune ce ar fi alimentat criticile oricum aspre la adresa regimului - sau să o lase să domine piața. Până la urmă au ales varianta 1 și au făcut-o bucăți la 4 iunie 1989, însă spiritul ei a rămas viu și numeroase copii au fost ridicate în lume, inclusiv în Hong Kong și Washington DC.

Prețul libertății crește pe piața chineză

Înspre sfârșitul lunii mai a anului 1989, Mișcarea Democratică din Piața Tiananmen, deși atrăgea încă numeroși participanți, parcă mai pierduse din priza la public, în condițiile în care guvernul tărăgăna decizia de a iniția reformele cerute. Chai Ling, una din principalele voci din fruntea mișcării, obosită și dezamăgită, renunțase să mai conducă manifestațiile. Locul studenților era luat de oameni cu interese mărunte, lipsiți de entuziasmul inițial. Majoritatea credeau că bătălia pentru democrație fusese pierdută. A fost momentul când o statuie din hârtie a reaprins flacăra speranței pentru libertate.

Influența Dinastiei Ming a fost decisivă pentru ChinaDinastia Ming a condus China spre o perioadă de glorie și înflorire, lăsând moștenire Orașul Interzis și Marele Zid, ca dovezi ale fastului imperial

Studenții Academiei de Arte Plastice au început să lucreze în 27 mai, în atelierele de la Universitate. Tinerii au realizat că guvernul intenționa să îi poarte cu zăhărelul, până când ar fi renunțat la luptă. De aceea, au considerat că a venit clipa să ridice moralul mulțimii cu un simbol semnificativ pentru conceptul de democrație. Au început de la un model din lut, pe baza căruia ar fi urmat să fie realizată statuia. Modelul avea 1,5 metri înălțime și reprezenta un bărbat, ridicând o urnă cu ambele mâini, într-o poziție înclinată. S-au gândit că se poate și mai bine, așa că au transformat urna într-o torță, au pus personajul într-o poziție verticală și i-au ajustat trăsăturile, făcându-l femeie.

Jeff Widener, autorul celebrei fotografii ”Tank man”

Au transpus apoi modelul la dimensiunile reale, sculptând polistirenul și completând cu hârtie și lipici (papier-mâché). Fotograful Jeff Widener a surprins monumentul în diversele lui faze, imaginile realizate de el în timpul construcției și în contextul demonstrației devenind celebre în lume.

Când, în sfârșit, lucrarea a fost gata pentru a fi dusă în piață, Biroul Securității Statului, la curent (desigur) cu intenția studenților, a declarat că orice transportatori care i-ar ajuta, își vor pierde licența și dreptul de muncă. Drept urmare, tinerii au apelat la niște mijloace de transport neconvenționale: un fel de ricșe care aveau, în loc de scaune pentru pasageri, o mică platformă de marfă. Patru dintre acestea cărau părțile componente ale statuii, iar două transportau materialele și uneltele necesare pentru asamblarea ei. Studenții au lansat un zvon cu privire la un așa-zis itinerariu, pentru a distrage atenția următorilor, plecând cu caravana lor pe alt traseu. Manifestanții din piață au făcut un cerc viu în jurul spațiului în care se asambla statuia, pentru a o proteja de eventuala intervenție a autorităților.

În 29 mai, cu mai puțin de 10.000 de protestatari rămași în piață, ucenicii vrăjitori ai artelor plastice au construit o schelă de bambus și au început să pună cap la cap părțile monumentului. A doua zi dimineață, în ciuda intervențiilor oficiale, statuia era în picioare, privind sfidător către portretul lui Mao Zedong , din fața Porții Tiananmen. Zeci de televiziuni au surprins imagini emblematice ale confruntării vizuale dintre simbolurile democrației și dicaturii. Pentru ceremonia dezvelirii, doi participanți, un bărbat și o femeie aleși aleatoriu din mulțimii au avut cinstea de a îndepărta pânza ce învăluia statuia. Manifestanții au izbucnit în urale, scandând sloganuri ca ”Trăiască democrația!”.

Studenții asamblează în piața Tiananmen statuia Zeiței Democrației

Dacă în data de 29 mai doar 10.000 de oameni mai rămăseseră în piață, după dezvelirea statuii, peste 300.000 au venit pentru a o admira. Un monument din hârtie și polistiren a fost suficient pentru a reînvia credința în valori umane fundamentale, ca libertatea și dreptatea. Autoritățile au declarat fragila construcție ilegală, anunțând că va fi distrusă.

Ultimul împărat al Chinei, de la zeu, la om de rândViața ultimului împărat al Imperiului Chinez, Pu Yi, a fost marcată de schimbări radicale, de la luxul din Orașul Interzis, la lagărul comunist

Declarație pe proprie răspundere

Tinerii artiști care au creat acest simbol al demnității umane, au redactat o declarație, în care precizau, printre altele: ”În acest trist moment, avem nevoie mai mult ca oricând să rămânem calmi și uniți în atingerea țelului nostru comun. Avem nevoie de o forță de coeziune, pentru a ne menține pe direcția în care am pornit: această forță este Zeița Democrației. Este simbolul fiecărui student din piață, simbolul inimii a milioane de oameni. Azi, aici, în Piața Poporului, Zeița Poporului se ridică mândră și spune lumii întregi: Conștiința democrației s-a trezit în poporul chinez! O nouă eră a început! Statuia e făcută din polistiren și nu va ține o veșnicie. Dar, ca simbol al inimii oamenilor e sacră și inviolabilă. Cei care o amenință, trebuie să știe că oamenii nu le vor pemite să o distrugă. În ziua în care democrația reală va învinge în China, trebuie să ridicăm o altă statuie aici, în piață, una permanentă, monumentală, uriașă. Avem convingerea că acea zi va veni până la urmă. Mai avem o speranță: popor chinez, ridică-te! Construiește statuia Zeiței Libertății în milioane de inimi! Trăiască poporul! Trăiască libertatea! Trăiască democrația!”.

Protestatari în piața Tiananmen, în 1989, cu doar câteva luni înainte ca și în România să apară protestele de stradă pentru înlăturarea regimului comunist

Documentul a fost semnat de academiile de artă care au susținut realizarea statuii: Academia Centrală de Arte Plastice și Meșteșuguri, Teatru și Muzică, Academia de Film din Beijing, Academia de Dans din Beijing, Academia Chineză de Artele Spectacolului, Academia de Muzică Tradițională. Întreaga declarație a fost caligrafiată de mână, pe un banner amplasat lângă statuie și a fost citit de o studentă, cu ”un accent mandarin impecabil”, de la Academia de Radiodifuziune.

Dalai Lama, reîncarcarnarea zeului compasiunii în budhismCel de-al 14-lea Dalai Lama este un personaj charismatic, un lider spiritual foarte iubit și apreciat în întreaga lume.

Democrația cade, dar nu se predă

La 3 iunie, în timp ce trupele guvernamentale se poziționau pentru a izgoni studenții din piață, în aplauzele mulțimii s-a anunțat că încep cursurile Universității pentru Democrație. Președintele acestui organism a fost numit Zhang Boli. Cursurile au început lângă statuie, însă soldații, înarmați cu tancuri, arme de asalt și baionete au atacat manifestanții. Mulți și-au pierdut atunci viața, în numele principiilor pe care le susțineau.

A doua zi, militarii ocupaseră deja întreaga piață, rămânându-le să răpună cel mai mare adversar pe care îl aveau: însăși simbolul democrației. Prăbușirea Zeiței a fost urmărită de milioane de oameni la televizor: ”împinsă de un tanc, a căzut în față, înspre partea dreaptă, brațele și torța atingând prima oară pământul și rupându-se de la impact.” Distrugerea statuii a fost acompaniată de strigătele ”Jos fascismul!” și ”Bandiții! Bandiții!” Resturile au fost făcute una cu pământul de către armată. Studenților rămași li s-a permis să plece, însă confruntările au continuat în alte părți ale capitalei și în diverse orașe din țară.

Statuia originală a devenit un simbol al libertății, al luptei pentru democrație și dreptului la liberă exprimare. Guvernul chinez a încercat să se eschiveze de la orice discuții cu privire la monumentul original, la protestele din Piața Tienanmen și a catalogat proiectul de a construi o replică a statuii drept o ”încercare de a defăima China”. Restul lumii, însă, a acordat cinstea cuvenită monumentului și semnificației sale. Reproduceri ale statuii au fost realizate în Hong Kong, Taiwan, Washington, San Francisco, Toronto, Calgary etc.

China ia pro-porții la McDonald'sCel mai mare restaurant McDonald’s din lume nu s-a deschis în America, ci tocmai la celălalt capăt al lumii, într-o țară în care mâncarea nu avea nicio legătură cu stilul Big Mac.

Tsao Tsing-yuan, unul din cei care au susținut proiectul curajoșilor studenți, în 1989, scria: ”Visez la ziua când o altă replică, la fel de mare ca originalul, dar permanentă, se va ridica în Piața Tiananmen, purtând pe ea, cu litere de aur, numele celor care au murit. Ideal ar fi să se ridice după ce mausoleul lui Mao va fi fost, la rândul lui, distrus.”

Referințe:

wikipedia.org

foto creditflipboard.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept