20 iulie 1969
Primii pași ai omului pe Lună
Salt cosmic
În data de 20 iulie 1969, la ora 10:56 p.m. EDT (ora în Coastei de Est), astronautul american Neil Armstrong, de la peste 380.000 de km distanță de Pământ, rostea aceste cuvinte, ascultate de miliarde de oameni acasă: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentu omenire”. Părăsind modulul lunar de aterizare, Eagle, Armstrong devenea prima ființă umană care punea piciorul pe solul satelitului nostru natural.
De la Pământ la Lună
Ambițiosul proiect american de a trimite astronauți pe Lună a plecat de la un discurs celebru rostit de președintele John F. Kennedy, în fața membrilor reuniți ai Congresului, la data de 25 mai 1961: „Cred că națiunea noastă ar trebui să se dedice acestui obiectiv, înainte de finalul deceniului, să reușim să trimitem un om pe Lună și să îl aducem înapoi, pe Pământ, în siguranță”. La acea vreme, SUA se afla încă în urma Uniunii Sovietice în cursa spațială, iar americanii care trăiau în plină eră a războiului rece, au aplaudat propunerea îndrăzneață a lui Kennedy.
Korolev, mintea genială din spatele zborului cosmic al lui Iuri GagarinIuri Gagarin a fost primul om care a zburat în spațiu, la bordul navetei Vostok, deschizând drumul cosmic pentru întreaga omenire
Au urmat cinci ani de muncă susținută, din partea unei echipe internaționale de oameni de știință și ingineri. În 1966, Agenția Națională pentru Spațiu și Aeronautică (National Aeronautics and Space Administration - NASA) a lansat prima misiune Apollo, fără echipaj uman, pentru a testa rezistența structurală a vehiculului de lansare și a navei spațiale. Apoi, la 27 ianuarie 1967, tragedia a lovit la Centrul Spațial Kennedy de la Cape Canaveral, din Florida. Un incendiu a izbucnit în timpul unui test de lansare a unei nave Apollo, cu echipaj și a rachetei Saturn. Trei astronauți au fost uciși în acest nefericit accident.
În ciuda acestui eșec, NASA și miile de angajați ai agenției au continuat să meargă înainte, iar în octombrie 1968, Apollo 7, prima navă cu oameni la bord, a orbitat Pământul și a testat cu succes multe din sistemele foarte sofisticate, necesare în perspectiva viitorului voiaj pe Lună și a complicatei operațiuni de aselenizare. În luna decembrie din același an, Apollo 8 a dus trei astronauți până înspre partea întunecată a Lunii și înapoi. În martie 1969, Apollo 9 a testat, pentru prima dată, modulul lunar, în timp ce orbita în jurul Terrei. În mai, cei trei cosmonauți din Apollo 10 au efectuat prima misiune completă în jurul Lunii, într-o simulare, în condiții cât de poate de reale, a momentului istoric ce se va produce doar două luni mai târziu.
Pasagerii din naveta spațială Dragon V2 vor vedea Pământul de susElon Musk, fondatorul unor companii celebre ca Pay Pal și SpaceX, pregătește oferte pentru concedii cu adevărat exotice - în spațiul cosmic
O plimbare pe lună
La 9:32 a.m., pe 16 iulie, o lume întreagă privea cum Apollo 11 își lua zborul de la Kennedy Space Center, purtându-i la bord pe astronauții Neil Armstrong, Edwin „Buzz” Aldrin Jr. și Michael Collins. Armstrong, în vârstă de 38 de ani, era comandantul misiunii și fusese anterior pilot de încercare pentru National Advisory Committee for Aeronautics (NACA), efectuând peste 900 de zboruri în această calitate.
După ce a parcurs 386.000 de kilometri în 76 de ore, Apollo 11 a intrat pe orbita lunară, în data de 19 iulie. A doua zi, la 1:46 p.m., modulul lunar Eagle, condus de Armstrong și Aldrin, s-a desprins de modulul de comandă, în care a rămas doar Collins. Două ore mai târziu, Eagle și-a început coborârea spre suprafața lunară, iar la 4:18 p.m., a atins solul, la capătul estic al „Mării Liniștii”. Armstrong a transmis imediat, prin radio, către Centrul de comandă din Houston, Texas, faimosul mesaj: „The Eagle has landed”. (Vulturul a aterizat).
La 10:39 p.m., cu cinci ore mai devreme decât fusese planificat, Armstrong a deschis trapa modulului lunar. Pe măsură ce cobora scara, o cameră de filmat instalată pe echipament îi înregistra mișcările și transmitea semnalul înapoi înspre Pământ, unde sute de milioane de oameni îl urmăreau cu respirația tăiată. La ora 10:56 p.m., Armstrong și-a rostit fraza rămasă celebră și care a devenit simbolul aselenizării. Apoi și-a așezat cu grijă piciorul stâng pe suprafața gri, acoperită de pulbere, a făcut un pas înainte, iar omenirea și-a început, astfel, drumul pe Lună...
„Buzz” Aldrin i s-a alăturat pe suprafața lunară la ora 11:11 p.m. Împreună au făcut fotografii ale terenului, au ridicat un steag al Statelor Unite, au făcut câteva teste științifice simple, au strâns 22 de kilograme de roci și au vorbit cu președintele Richard M. Nixon, via Houston. Au lăsat acolo, ca amintire, o placă de oțel, pe care scria: „Aici, oamenii de pe Pământ au pus pentru prima dată piciorul pe Lună, iulie 1969. Venim cu gânduri de pace din partea întregii omeniri”. Tot ca suveniruri cosmice au rămas și medalioanele comemorative cu numele celor trei astronauți care au pierit în incendiul suferit de Apollo 1, cel dedicat lui Yuri Gagarin, primul om care a zburat în spațiul cosmic (chiar dacă făcea parte din echipa adversă) și un disc de silicon cu mesaje de pace din partea a 73 de țări.
La ora 1:11 a.m. în 21 iulie, ambii astronauți erau înapoi în modulul lunar, și ușa modulului s-a închis. Cei doi și-au petrecut noaptea chiar pe Lună, iar la 1:54 p.m., Eagle a început ascensiunea care să îl reunească cu modulul de comandă.
În total, astronauții au petrecut 21 de ore și 36 de minute pe Lună. La 5:35 p.m., Armstrong și Aldrin au andocat cu succes și s-au reunit cu Collins, iar la 12:56 a.m. în 22 iulie, Apollo 11 și-a început drumul de întoarcere acasă. A intrat în apele Oceanului Pacific la orele 12:51 p.m. în 24 iulie.
Rosetta, sonda care face o navetă, de la planetă la cometăNaveta spațială Rosetta a reușit, în premieră, să trimită modulul de aterizare Philae pe suprafața cometei 67P, după o călătorie în care a scris istorie și s-a acoperit de glorie
Lună de lună
Apollo 11 a fost urmată de alte cinci misiuni, în care alți oameni au pășit pe astrul nopții și o neplanificată orbitare a Lunii, de către Apollo 13. Ultimii oameni care au avut privilegiul de a pune piciorul pe solul selenar au fost astronauții Eugene Cernan și Harrison Schmitt, cu misiunea Apollo 17, în decembrie 1972. Programul Apollo a fost un proiect grandios și costisitor, implicând aproximativ 400.000 de ingineri, tehnicieni și oameni de știință. Costurile s-au ridicat la 24 de miliarde de dolari (aproximativ 100 de miliarde, la valoarea de azi). A reprezentat o provocare uriașă, dar și o dovadă a ingeniozității, inteligenței și perseverenței, care conferă omului capacitatea de a depăși granițele lumii în care trăiește.
Luminile din Phoenix, un mister nedezlegatTeoria OZN are la bază apariții precum cea din Phoenix, unde au fost observate lumini stranii care zburau silențios peste oraș, un fenomen fără o explicație clară
Referințe