12 aprilie 1961

primul om ajunge în spațiu

Caleidoscop Monica

Odiseea spațială 1961

La 12 aprilie 1961, la bordul navetei spațiale Vostok 1, cosmonautul sovietic Iuri Alekseyevich Gagarin intră în istorie ca primul om care ajunge în spațiul cosmic. Racheta care transporta naveta lui Gagarin a fost lansată de pe cosmodromul Baikonur la ora locală 6:07. Vostok 1 a înconjurat Terra la o altitudine de aproximativ 300 de kilometri. A fost ghidată integral de un sistem automat, controlat de la sol, pentru că nu se cunoșteau posibilele efecte pe care ieșirea în spațiu le-ar fi putut avea asupra pilotului. Singurele cuvinte atribuite lui Gagarin, pe parcursul aventurii sale spațiale au fost: ”Zborul decurge normal; eu sunt bine”.

Ocolul Pământului în... 89 de minute

În timpul zborului, pilotul în vârstă de 27 de ani, a devenit și primul om care a orbitat complet planeta, performanță dusă la îndeplinire în doar 89 de minute. Nava transporta provizii pentru 10 zile, în cazul în care motoarele nu ar fi pornit pentru a reveni acasă. Nu a fost nevoie să apeleze la aceste provizii, pentru că, odată ajuns deasupra Africii, motoarele au demarat corespunzător, aducându-l pe Gagarin înapoi spre Pământ. Gagarin a reintrat în atmosfera terestră, simțind forțe de opt ori mai mari decât cea a gravitației, dar rămânând conștient. Naveta, însă, nu era construită pentru a asigura aterizarea pilotului în condiții de siguranță. La altitudinea de 7 kilometri, Gagarin s-a catapultat și a coborât cu parașuta. Pentru ca misiunea să fie catalogată drept zbor spațial oficial, Federația Aeronautică Internațională pretindea ca pilotul să aterizeze cu nava. Liderii sovietici au afirmat că Gagarin a aterizat cu Vostok 1, ascunzând faptul că se catapultase. Asta, încă, nu schimbă cu nimic statutul său de pionier al zborului în spațiul cosmic.

Capsula spațială Vostok 3KA [sursa imagine]
Aterizarea capsulei Vostok [sursa imagine]

Cu câteva săptămâni înainte, un prototip al navetei lui Gagarin, Vostok 3KA-2, efectuase un circuit complet în jurul planetei, cărând un manechin în mărime naturală, botezat Ivan Ivanovich și un câine pe nume Zvezdochk. Ivan a fost vândut la o licitație organizată de casa Sotheby”s în 1993.

Jupiter, cel mai mare de pe cerSonda spațială Galileo a plecat într-o călătorie epică, din care a trimis pe Pământ informații prețioase despre planeta Jupiter și alte corpuri cerești

Deși au existat încercări anterioare de a trimite misiuni în spațiu, care să revină apoi pe Terra, acestea au eșuat din cauza unui factor - cheie: viteza. Pentru a învinge forța de gravitație a Pământului, e nevoie de o viteză de peste 28.000 de km/oră. Înainte de Vostok 1, nicio rachetă nu fusese atât de puternică, pentru a transporta naveta la o asemenea viteză. Forma de ghiulea a rachetei a contribuit, de asemenea, la asigurarea deplasării cu viteza necesară.

Korolev era atât de agitat în dimineața lansării, încât a luat calmante pentru a se putea stăpâni. [sursa imagine]

Oameni cu nevoie de spațiu

După ce realizarea sa istorică a fost anunțată, modestul Iuri Gagarin a devenit brusc o celebritate internațională. I s-a acordat Ordinul Lenin și titlul de eroul al Uniunii Sovietice. A fost aclamat în Piața Roșie de sute de mii de oameni. Au fost ridicate monumente și denumite străzi în cinstea lui. După întoarcerea triumfală, a devenit o comoară națională, prea valoros pentru a se mai risca o nouă trimitere a lui în spațiu. A devenit un simbol al reușitei regimului comunist, fiind numit deputat și comandant al detașamentului de cosmonauți.

Când Apollo 11 a aselenizat pe Lună, în iulie 1969, echipajul a lăsat acolo un medalion comemorativ, purtând numele lui Gagarin, alături de ale celorlalți eroi ai zborului cosmic. Memoria lui Gagarin mai este respectată și într-un alt mod, mai ”pământesc”, de către cosmonauții ruși, chiar și în zilele noastre. În drumul spre zona de lansare, autobuzul care transportă echipajul se oprește, pentru ca aceștia să își rezolve nevoile fiziologice, așa cum făcuse și Gagarin, înainte de a porni în călătoria lui istorică și se pare că i-a purtat noroc. 

Sergei Pavlovich Korolev [sursa imagine]

Cei care au lucrat la programul Vostok și anterior, la Sputnik (care lansase primul satelit în spațiu în 1957) spun că succesul se datorează inteligenței sclipitoare a unui om: Sergei Pavlovich Korolev. Din cauza trecutului controversat, acesta a rămas un necunoscut pentru țările vestice, dar și pentru ruși, cu excepția celor direcți implicați. Korolev făcuse parte din echipa care lansase prima rachetă sovietică cu combustibil lichid, în 1933. Din 1938, a avut de suferit din cauza prigoanei staliniste, fiind acuzat de trădare și sabotaj și condamnat să execute o pedeapsă de 10 ani într-un lagăr de muncă. Având în vedere faptul că, în țările capitaliste, mai ales în Germania, se înregistrau progrese legate de utilizarea rachetelor, sovieticii și-au dat seama că aveau mare nevoie de Korolev, așa că i-au pus la dispoziție un birou (tot în condiții de detenție), pentru a-și continua munca.

SCORE, primul pas către o lume fără granițeSateliții de comunicații reprezintă uneltele invizibile care ne ajută să comunicăm unii cu alții, indiferent unde ne aflăm pe glob

Până în 1954, Korolev construise o rachetă care putea transporta o încărcătură nucleară de cinci tone, iar 1957 lansase prima rachetă balistică intercontinentală. Korolev a înregistrat numeroase premiere pentru programul spațial sovietic, între anii 1950 - 1960: primul animal trimis în spațiu (cățelușa Laika), primul satelit științific de dimensiuni mari, primul om în spațiu, prima femeie în spațiu, primii trei oameni în spațiu, prima ”plimbare” spațială (ieșire a omului din navetă în spațiul cosmic), prima navă fără echipaj care a ajuns pe Lună și a efectuat o rotație în jurul ei. Visul său de a trimite cosmonauți pe Lună a eșuat din cauza fondurilor insuficiente alocate de regimul sovietic (doar a zecea parte din banii cheltuiți de americani în același scop).

Războiul stelelor

Triumful Uniunii Sovietice de a trimite un om în spațiu, a fost o lovitură directă pentru Statele Unite, care programaseră primul zbor cosmic pentru luna mai 1961. Mai mult chiar, Gagarin efectuase și o tură completă în jurul Pământului, performanță pe care americanii o vor atinge de abia în februarie 1962, când astronautul John Glenn va efectua trei rotiri pe orbită, cu Friendship 7. Oricum, până la cea acea dată, sovieticii mai făcuseră un pas înaintea inamicilor din Vest, prin zborul lui Gherman Titov, din august 1961, cu Vostok 2. Titov parcursese orbita de 17 ori și petrecuse 25 de ore în spațiu. Pentru propaganda sovietică, aceasta dovedea clar supremația comunismului față de capitalism.

Primul american care a ajuns în cosmos a fost Alan Shepard, la 5 mai, 1961, la bordul navetei Mercury-Redstone, transportată de racheta Freedom 7. Nici sexul frumos nu s-a lăsat pus la pământ, ci s-a lansat în spațiu, mai întâi tot dinspre Rusia, Valentina Tereshkova, o femeie-cosmonaut, la 16 iunie, 1963, iar din America, Sally Ride, ca specialist în cadrul misiunii navetei Challenger, din iunie 1983.

Referințe:

history.com livescience.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept