14 aprilie 1914

Ramanujan pune matematica în ecuație

CaleidoscopMonica

De la zero la infinit

La 14 aprilie 1914, un ilustru necunoscut pășește pe țărmul Marii Britanii. Poate nici chiar el nu știa că avea să aducă la același numitor talentul înnăscut cu pregătirea celor mai renumiți savanți. Srinivasa Ramanujan, un matematician autodidact, a debarcat la Londra în primăvara acelui an, răspunzând la chemarea unui vestit profesor englez, G. H. Hardy. Acesta fusese impresionat de scrisorile tânărului indian, care afirma că inspirația divină este cea care l-a condus înspre teoriile absolut inovatoare pe care i le trimisese prin corespondență. Dacă luăm în calcul faptul că Ramanujan nu avea nicio pregătire de specialitate și, totuși, a contribuit substanțial la dezvoltarea analizei matematice, teoriei numerelor, seriilor infinite și altor asemenea probleme, considerate până atunci de nerezolvat, parcă tindem să îl credem. Deși, de regulă, viața bate filmul, viața lui Ramanujan străbate înspre noi grație peliculei lansate în 2016, Omul care a cunoscut infinitul și care ne aduce mai aproape de scurta, dar atât de bogata sa existență.

O viață pe plus

Ramanujan s-a născut la 22 decembrie 1887 în Erode, districtul indian Tamil Nadu. În timp ce aproape toți frații săi au pierit în copilărie, el a supraviețuit miraculos vărsatului de vânt, pe care l-a „rezolvat” la doar doi ani. Inteligența sa sclipitoare a început să iasă în evidență pe când frecventa cursurile școlii din Kumbakonam, unde progresele sale într-ale matematicii erau cu mult peste nivelul colegilor de clasă.

Casa unde a copilărit Ramanujan (sursă imagine)

La 13 ani, preocupările sale extracuriculare vizau studiul trigonometriei avansate, la 15, își trăia adolescența căutând și găsind propriile soluții de rezolvare a ecuațiilor de gradul al treilea. La 16 ani, poate că nu stăpânea la fel de bine ca ai noștri tineri tehnica divertismentului facil, însă se pare că stăpânea perfect o lucrare intitulată „A Synopsis of Elementary Results in Pure and Applied Mathematics”, o colecție de „numai” 5000 de teoreme. Pentru diversificare, și-a îndreptat apoi atenția asupra numerelor Bernoulli (o secvență de numere raționale care apar adesea în teoria numerelor).

Blaise Pascal, un simbol al spiritului renascentistBlaise Pascal, matematician, fizician, inventator, filosof și teolog, o minte excepțională care a lăsat moștenire descoperiri de neprețuit în multe domenii de cercetare

După absolvirea gimnaziului Town Higher, în 1904, s-a înscris la Colegiul Guvernamental de Artă din Kumbakonam. Fiind total absorbit de matematică, a reușit să pice cu brio la majoritatea materiilor. Și-a mai încercat norocul și la un alt colegiu, dar, în final, a renunțat la educația organizată, preferând studiul individual.

După modelul indian, în 1909, a fost căsătorit cu Srimithi Janaki, o fetiță de 10 ani, iar pentru a-și întreține familia, oferea meditații studenților. Între timp, grație eforturilor depuse de V. Ramaswamy Aiyer, se năștea Societatea Indiană de Matematică. A fost prilejul ideal pentru ca Ramanujan să înceapă să interacționeze cu alți matematicieni co-naționali, cucerindu-i rapid cu talentul său ieșit din comun. În 1913, a început să trimită scrisori cercetătorilor britanici. La 16 ianuarie, nouă pagini acoperite de un nou limbaj matematic plecau către profesorul G. H. Hardy, de la Colegiul Trinity, din Cambridge. Deși Ramanujan scrisese și altor dascăli universitari, Hardy a fost singurul care a realizat potențialul extraordinar pe care îl conțineau ideile revoluționare ale tânărului indian.

Unul din manuscrisele lui Ramanujan (sursă imagine)

Scrisorile au fost destul de convingătoare încât să îl determine pe Hardy și pe colegul său, J. E. Littlewood să îl cheme pe Ramanujan în Anglia, oferindu-i o bursă. Plin de speranță, geniul autodidact și-a luat rămas bun de la soție și copil și a plecat înspre țara care promitea să îi valorifice talentul. A debarcat la 14 aprilie 1914 pe cheiurile capitalei britanice. Avea 27 de ani și era pe cale să schimbe lumea.

Când matematica e di-vină...

... inspirația e sfântă! Odată ajuns la Cambridge, Ramanujan și-a dat notițele pe mâna celor doi profesori, pentru o examinare detaliată. Hardy și Littlewood au ajuns la concluzia că unele din teoremele indianului existau deja (cu toate că el nu știa), în timp ce altele erau cu totul noi, descoperiri inedite. În cei cinci ani care au urmat, Ramanujan și-a publicat mare parte din lucrări, cu sprijinul lui Hardy.

Newton a studiat optica pentru a crea primul telescop reflectorSir Isaac Newton, membru în Societatea Regală, și-a citit lucrarea în care studia optica și lumina în fața colegilor, fiind apreciat de unii și criticat de alții

Asocierea celor doi era încă o dovadă a contrastelor care se atrag. Cu greu ai fi putut găsi oameni mai diferiți care să lucreze împreună. Hardy era un ateu convins, care se închina doar logicii și demonstrației, în timp ce Ramanujan, vlăstar de brahman, era extrem de credincios și intuitiv. Adesea, pentru Hardy era un mister total modul în care un om ca Ramanujan, discret, agreabil și demn, se baza atât de mult pe intuiție pentru a-și lansa teoriile. Explicația indianului nu era de natură să îi clarifice problema pragmaticului englez. Ramanujan afirma că își datorează descoperirile zeiței Mahalakshmi și că îi vis îi apar imagini cu ecuații complexe, care i se derulează în minte. Cu toate deosebirile care îi separau, dragostea pentru matematică i-a unit și împreună au obținut rezultate remarcabile.

Vorbind despre ezotericul său coleg, Hardy spunea: „Limitările cunoașterii sale sunt tot atât de surprinzătoare ca și profunzimea de care dă dovadă. Acest om, care poate rezolva ecuații modulare, teoreme complexe și a cărui abilitate o depășește pe cea a oricărui matematician contemporan, nu poate fi înrolat în sistemul de învățământ și pus să reia matematica de la început, în mod organizat. Pe de altă parte, sunt anumite aspecte în privința cărora nu are voie să rămână un ignorant. Așa că, încerc să îl învăț și reușesc, într-o oarecare măsură, deși recunosc că eu sunt cel care învață mai mult de la el, decât invers”.

Grație lucrărilor sale, în 1916, Ramanujan și-a primit diploma universitară, care a fost ulterior echivalată cu doctoratul. În 1917 a fost admis în Societatea de Matematică din Londra, iar apoi, acceptat ca profesor la Colegiul Trinity și ca membru al Royal Society. A fost unul dintre cei mai tineri membri ai prestigioasei societăți și primul profesor indian de la Trinity.

Srinivasa Ramanujan (în mijloc) cu colegii de la Cambridge (sursă imagine)

Cu toată recunoașterea atât de greu obținută, a ales, totuși, să revină în India, în 1919. Un cumul de diverși factori și boli l-au slăbit foarte mult. Viața unui vegetarian era extrem de dificilă în anii Primului Război Mondial, din cauza crizei de fructe și legume. A fost diagnosticat cu deficit de vitamine și tuberculoză. A murit la doar un an de la întoarcerea acasă. Nu a părăsit, însă această viață, înainte de a lăsa lumii o zestre inestimabilă de teoreme și descoperiri matematice, care au continuat să fie studiate și demonstrate ca fiind adevărate ani de zile de la trecerea lui în neființă.

Einstein, geniul care a dovedit că totul e relativAlbert Einstein a întors lumea fizicii pe dos cu viteza luminii, dovedind, prin teoria relativității, că energia și imaginația pot schimba limitele Universului

Astăzi, casa familiei sale de pe Sarangapani Street, din localitatea Chennai, a fost transformată în muzeu.

Muzeul cu o singură încăpere, dar cu multe numere. (sursă imagine)

India îl consideră unul din marii săi fii și, ca suprem omagiu, a proclamat ziua nașterii lui Ramanujan, 22 decembrie, ca fiind Ziua Națională a Matematicii.

Referințe:

www.thebetterindia.com www.thebetterindia.com

Lecturi suplimentare

Folosim cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept