14 decembrie 1911

Amundsen ajunge la Polul Sud

Caleidoscop Monica

De la Nord la Sud

Norvegianul Roald Amundsen avea un vis: să fie primul, chiar dacă ar fi trebuit ca pentru asta să meargă până la capătul lumii. A durat un pic până să decidă la care capăt. Pe când se pregătea să pornească înspre Polul Nord, în 1909, a primit vestea că americanul Robert Peary ajunsese deja acolo. Așadar, s-a întors cu 180 de grade și a luat-o către Polul Sud, într-o competiție memorabilă cu rivalul său britanic, Robert Falcon Scott, pe care avea să îl învingă fair-play, la 14 decembrie 1911.

Exploratori cu sânge rece

Amundsen, născut la Borge, lângă Oslo, în 1872, a fost o figură legendară în lumea exploratorilor. Înainte de expediția sa către Polul Sud, înregistrase deja câteva premiere, atât de dragi lui. În 1897, a condus o expediție belgiană, prima care a petrecut iarna în Antarctica. În 1903, a ghidat nava de 47 de tone Gjöa, prin pasajul de Nord-Vest și de-a lungul coastei canadiene, fiind primul navigator care a reușit să ducă la bun sfârșit periculoasa călătorie printre ghețuri.

National Geographic, un deschizător de drumuri și viseNational Geographic Society, care editează și revista cu același nume, a devenit un simbol al cunoașterii în lumea întreagă

Amundsen și-a finalizat pregătirile de călătorie în iunie 1910 și a pornit cu vaporul către Antarctica, înspre care se îndrepta și exploratorul englez Robert F. Scott, având același obiectiv: atingerea Polului Sud. La începutul anului 1911, Amundsen a pătruns cu nava sa în Golful Balenelor, stabilindu-și tabăra cu 60 de km. mai aproape de țintă decât rivalul său, care abordase începutul traseului de pe uscat. În octombrie, ambii temerari au dat startul cursei către Polul Sud. Amundsen folosea sănii trase de câini, iar Scott, sănii cu motor, ponei siberieni și câini. La 14 decembrie 1911, expediția lui Amundsen a câștigat cursa, atingând extremitatea sudică a globului și revenind în siguranță la tabăra de bază, în ianuarie.

Amundsen a pornit la drum cu un echipaj de peste 100 de câini și a ajuns la destinație cu doar 11; conducătoarea de atelaj a fost o cățelușă rasa Samoyed, pe nume Etah, primul mamifer care a atins extremitatea sudică a planetei. [sursa imagine]

La polul opus...

...al norocului a fost expediția condusă de colegul lui englez. Săniile cu motor s-au stricat, poneii nu au făcut față condițiilor extreme, iar echipajele de câini au fost trimise înapoi, când Scott și colegii lui au decis să continue expediția mergând pe jos. La 18 ianuarie 1912, au atins punctul terminus, doar pentru a constata cu amărăciune că Amundsen ajunsese deja acolo înainte cu o lună.

Ghinioniștii membri ai expediției conduse de Robert Falcon Scott, de la stânga la dreapta: Oates (în picioare), Bowers (așezat), Scott (stând în fața steagului), Wilson (așezat), Evans (în picioare). Bowers a făcut fotografia, folosind o coardă, pentru a declanșa aparatul foto de la distanță. [sursa imagine]

Pe drumul de întoarcere, vremea a fost îngrozitoare și doi dintre membrii echipajului au murit pe drum. Scott însuși, împreună cu alți doi colegi au pierit, blocați de o furtună puternică în corturile lor, la mai puțin de 20 km de tabăra de bază. Corpul înghețat al lui Scott a fost găsit un an mai târziu.

Expediția Kon-Tiki, cu pluta din Peru, în PolineziaE bine sau e rău să fii dus cu pluta? Uneori, este extraordinar, așa cum au dovedit-o membrii expediției Kon-Tiki, care au străbătut Oceanul Pacific.

Destin bipolar

Amundsen a continuat să își împlinească destinul aventuros, încercând să devină primul om care zboară peste Polul Nord. În 1926, a trecut peste punctul mult visat, dar un explorator american, Richard E. Byrd anunțase că ar fi realizat performanța cu trei zile mai devreme. Amundsen și-a găsit sfârșitul în cel mai nobil mod, încercând să salveze viața unui coleg explorator, al cărui dirijabil se prăbușise lângă Spitsbergen, în Norvegia. Posteritatea i-a făcut dreptate, în 1996 fiind scos la iveală un jurnal ținut de Byrd în timpul expediției și din care reieșea că, de fapt, se întorsese din drum înainte cu vreo 200 de km. de a-și atinge ținta, din cauza lipsei de combustibil.

Stația de cercetare Amundsen–Scott, de la Polul Sud a fost construită în 1956, de SUA și denumită în onoarea celor doi mari exploratori care au ajuns aici în 1911. Este situată la o altitudine de 2.835 metri, constituind un excelent punct de observație astronomică, dar și un centru care reunește oameni de știință din întreaga lume, în proiecte de studiu dedicate zonelor polare. [sursa imagine]

Așadar, Amundsen se poate odihni liniștit, a înregistrat o premieră și la Polul Nord, fiind, de fapt, primul care l-a traversat în zbor.

Referințe:

history.com coolantarctica.com coolantarctica.com

foto creditwikimedia.org

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept