26 iulie 1908
se înființează FBI
FBI intră pe fir
La 26 iulie 1908, procurorul general al Statelor Unite, (omologul ministrului justiției) Charles Bonaparte, a angajat 34 de oameni, inclusiv câțiva veterani din Secret Service, punând bazele unui nou organism, care avea să devină celebru: FBI. În fruntea lor, l-a numit pe Stanley W. Finch, din cadrul Departamentului de Justiție. La sfârșitul anului, Bonaparte a comunicat oficial Congresului că noua structură funcționează și are ca principală misiune monitorizarea și combaterea prostituției. În 1932, a primit numele de United States Bureau of Investigation, iar în anul următor, a fost conexat cu Departamentul pentru Prohibiție și rebotezat The Division of Investigation (DOI). De abia în 1935 a devenit un serviciu independent în cadrul Departamentului de Justiție, primindu-și și titulatura actuală, Federal Bureau of Investigation, pentru cunoscători, FBI.
Afaceri... interne
The Federal Bureau of Investigation (FBI), reprezintă serviciul de securitate internă al Statelor Unite și principala agenție de implementare a legislației federale. Operațiunile sale se derulează sub jurisdicția Departamentului American de Justiție și se subordonează atât procurorului general, cât și directorului Serviciilor Secrete. FBI este vârful de lance în lupta împotriva terorismului, spionajului și crimei organizate, având drept de intervenție în peste 200 de categorii de infracțiuni federale. Spre deosebire de CIA, care urmărește, în principal, obiective legate de spionajul pe plan internațional și nu are dreptul de a aplica prevederile legislației federale, FBI se ocupă de criminalitatea din interiorul granițelor SUA.
Jafuri celebre asupra trenurilorJafuri răsunătoare, hoți îndrăzneți, mirajul îmbogățirii rapide, toate fac parte din istoria Vestului sălbatic și au dat naștere la filme si povești
În 1870, când a fost constituit Departamentul de Justiție al Statelor Unite, nu dispunea de angajați permanenți. La început, au colaborat cu detectivi particulari, atunci când se confruntau cu cazuri de infracțiuni la nivel federal, iar ulterior, „împrumutau” investigatori de la alte agenții ale statului. Una din pepinierele de specialiști ale Departamentului de Justiție a fost și Secret Service, creat în 1865 în cadrul Departamentului de Trezorerie, pentru a combate fraudele și falsificările, în mare vogă la acel moment.
Zorii secolului XX au înviorat și schema de personal a noii structuri, iar data când primii agenți angajați cu statut permanent s-au prezentat la muncă - 26 iulie 1908 - este considerată ziua de naștere a copilului teribil care a devenit FBI.
Guvernul federal a folosit biroul pentru a urmări infractorii care încercau să scape de brațul lung al legii, trecând granițele dintre state. Cum numărul băieților răi era în continuă creștere, a fost nevoie de o suplimentare și în echipa băieților buni și, în scurt timp, serviciul a ajuns să numere peste 300 de agenți. Unii membri ai Congresului nu vedeau noul organism cu ochi buni, temându-se că autoritatea în creștere de care beneficia ar putea conduce la abuzuri de putere. Odată cu intrarea Statelor Unite în primul război mondial, ordinea priorităților s-a schimbat, iar agenția a primit sarcina de a-i urmări pe cei care se opuneau efortului de război, încălcau prevederile cuprinse în The Espionage Act din 1917 și de a-i ține sub observație pe imigranții suspectați de opinii radicale.
Era Hoover
În tot acest context agitat, J. Edgar Hoover, avocat și fost bibliotecar, a intrat în rândul angajaților Departamentului de Justiție, în anul 1917. A avut nevoie de numai doi ani, pentru a avansa până la funcția de asistent special al procurorului general, A. Mitchell Palmer. Adept convins al unei ideologii anti-radicale, Hoover s-a remarcat în perioada numită „Red Scare” (Teroarea Roșie), între anii 1919 și 1920. A gândit un sistem de evidență, pe bază de fișe, pentru fiecare lider, organizație sau publicație cu caracter extremist din Statele Unite. În 1921, ajunsese deja la o „colecție” de 450.000 de dosare. Mai bine de 10.000 de persoane suspectate de simpatii comuniste au fost arestate în această perioadă, însă majoritatea au fost interogate și eliberate ulterior. Deși a avut parte de critici și acuzații de abuz în serviciu, Hoover a ieșit cu fața curată, iar la 10 mai 1924, a fost numit director executiv al FBI.
În al doilea deceniu al secolului XX, cu aprobarea Congresului, directorul Hoover a transformat agenția într-un mecanism eficient de luptă împotriva criminalității, prin restructurare și modernizare. A creat o bază de date centralizată, cu amprente ale suspecților, un laborator criminalistic și o școală de pregătire pentru agenți. Perioada anilor 1930 a fost marcată de ofensiva declanșată de FBI împotriva criminalității organizate, foarte prospere în perioada prohibiției. Gansteri celebri precum George „Machine Gun” Kelly sau John Dillinger și-au exprimat ultimele dorințe în fața armelor purtând sigla biroului federal. Alții, mai norocoși, ca de pildă, Louis „Lepke” Buchalter, capul grupului criminal de la Murder, Inc., au fost cercetați și condamnați de oamenii lui Hoover numiți „G-men” (prescurtarea de la Government Men). Hoover, care avea fler în privința strategiei de promovare, a luat parte la câteva din cele mai spectaculoase și mediatizate arestări, iar instituția pe cate o conducea a câștigat aprecierea Congresului și a publicului larg.
Prohibiția și efectele eiProhibiția a fost o perioadă ciudată din istoria Americii, când legislația anti-alcool a produs mai degrabă efectul advers, încurajând contrabanda și consumul
Cel de-al doilea război mondial a reînviat tehnicile de spionaj utilizate de Hoover în perioada Terorii Roșii. Aparatura de înregistrare și urmărire a început să fie folosită pe scară largă. După încheierea conflictului, directorul FBI a continuat lupta, de această dată cu dușamanul de clasă, și anume comunismul. Milioane de dosare ale americanilor bănuiți de activități dizidente au ajuns pe rafturile arhivelor de la FBI. Hoover a colaborat îndeaproape cu senatorul Joseph McCarthy, mare adversar al comuniștilor, cel care a inițiat a doua etapă a Terorii Roșii.
În 1956, Hoover a înființat COINTELPRO, un program secret orientat inițial împotriva Partidului Comunist American, dar care, ulterior, a fost extins, vizând infiltrarea de agenți și combaterea tuturor organizațiilor extremiste de pe teritoriul SUA. În anii 1960, resursele imense ale COINTELPRO au fost dirijate înspre lupta cu grupări extrem de periculoase precum Ku Klux Klan, dar și pentru a reduce la tăcere mișcarea pentru drepturi civile a cetățenilor de culoare sau organizațiile care se manifestau deschis împotriva războiului. O personalitate care a avut de suferit de pe urma hărțuirii constante declanșate de FBI împotriva sa, a fost Martin Luther King Jr.
Martin Luther King, un lider care a luptat pentru un visMartin Luther King Jr. a luptat cu mijloace non-violente pentru ca drepturile civile ale tuturor oamenilor, indiferent de culoare sau statut social, să fie respectate
... and justice for all
Derapajele și excesele apărute în activitatea biroului au favorizat suspiciunile legate de posibilitatea producerii unor abuzuri de putere. Pentru prima dată în carieră, Hoover se confrunta cu critici dure din partea Congresului și opiniei publice. Legislativul american a votat un act prin care limita mandatul viitorilor conducători ai FBI la 10 ani. În luna mai a anului 1972, cu scandalul Watergate pe punctul de explozie, inima lui J. Edgar Hoover a cedat, la 77 de ani.
Afacerea Watergate a dezvăluit apoi că FBI l-a protejat de anchetă, în mod ilegal, pe președintele Richard Nixon. Scandalul a determinat declanșarea unei anchete din partea Congresului cu privire la activitatea biroului, în general. Serviciul a suferit pierderi serioase din capitalul de imagine acumulat în timp.
Meciul dintre Nixon și Kennedy a fost câștigat de televiziuneDezbaterea televizată dintre Nixon și Kennedy a schimbat modul de desfășurare al campaniilor electorale, arătând importanța telviziunii
Decada anilor 1990 și lupta împotriva terorismului a adus din nou FBI în prim-plan. Specialiștii și aparatura sofisticată de care dispunea agenția au contribuit la anchetarea, identificarea și pedepsirea vinovaților în dramaticele cazuri ale exploziilor de la World Trade Center (primul atac, din 1993) sau de la Oklahoma City, în 1995.
Nevoit să țină pasul cu schimbările rapide din tehnologie, legislație și societate, FBI a investit în aparatură de ultimă generație, începând cu 1998. Computer Investigations and Infrastructure Threat Assessment Center (CITAC) și National Infrastructure Protection Center (NIPC) au fost create pentru a se ocupa de criminalitatea în mediul online și de amenințările cibernetice la adresa securității statului și cetățenilor.
Luminile din Phoenix, un mister nedezlegatTeoria OZN are la bază apariții precum cea din Phoenix, unde au fost observate lumini stranii care zburau silențios peste oraș, un fenomen fără o explicație clară
FBI a deținut rolul principal în nummeroase producții mediatice, reprezentând o permanentă sursă de fascinație și inspirație pentru iubitorii de aventuri filmate. În unele producții, reprezentanții biroului s-au implicat în mod direct în procesul creativ, în altele s-au mulțumit cu rolul de consultanți. Una din cele mai remarcabile portretizări ale activității biroului federal a fost celebra serie The X-Files, difuzată între anii the 1993 și 2002, având ca temă investigarea unor fenomene paranormale de către agenți reprezentând personaje de ficțiune. Filmul din 1991, Point Break, este bazat pe povestea adevărată a unui agent FBI sub acoperire, care se infiltrează într-o bandă de spărgători de bănci, iar pelicula din 1997, Donnie Brasco este inspirată de cazul agentului Joseph D. Pistone, care a reușit să intre în cercurile exclusiviste ale Mafiei.
Istoria FBI este marcată de adevăruri și legende, lumini și umbre, alcătuind portretul unei organizații care luptă cu răul, dar cade uneori pradă tentațiilor acestuia, încercând, totuși, să rămână de partea bună a baricadei.
Referințe: