05 martie 1904
O minge importantă pentru Nikola Tesla
Mingea e la Tesla
„Nu am văzut niciodată mingi de foc”, scria Nikola Tesla în revista Electrical World and Engineer, la data de 5 martie 1904, „dar, pentru a-mi compensa dezamăgirea, am reușit să determin modul în care se formează și să le produc artificial”. El privea fulgerul globular ca pe o parte a unui fenomen mai amplu: „Această planetă, aparent imensă, reprezintă, în fața curenților electrici, doar o mică bilă metalică”. Tesla spera să folosească fenomenul pentru a transmite prin aer nu doar mesaje telegrafice și vocale, ci chiar energia electrică. Se spune că Tesla folosea un aparat cu care genera asemenea mingi electrice cu diametrul de aproximativ 30 de cm și se juca cu ele, spre a-și uimi privitorii.
O minte fulger
Fulgerul globular reprezintă o descărcare electrică, având formă sferică și, spre deosebire de fulgerele normale, are tendința de a-și menține forma câteva secunde. Originea fenomenului a rămas încă un mister, în ciuda eforturilor făcute de mari oameni de știință, printre care și Tesla, de a le explica. Au fost văzute în cele mai ciudate locuri și împrejurări: plutind deasupra hornului unei sobe de bucătărie, urmărind o mașină pe stradă și zburând pe lângă avioanele de luptă în al doilea război mondial, făcându-i pe piloți să creadă că au de a face cu avioane inamice. În natură apar extrem de rar, de regulă în timpul furtunilor.
Tot în timpul unei furtuni, nu se știe dacă cu fulgere globulare sau clasice, a venit pe lume și unul dintre cei mai mari inventatori din toate timpurile. Nikola Tesla s-a născut în 1856, la Smiljan, în Croația. Evenimentul s-a produs aproape de miezul nopții dintre 9 și 10 iulie, în timp ce afară, forțele naturii erau dezlănțuite. În timpul nașterii, moașa își frângea mâinile cu disperare, considerând fulgerele un semn de rău augur. „Acesta va fi un copil al întunericului”, ar fi spus ea. Mama micului Nikola a replicat, vizionar: „Nu, va fi un copil al luminii”.
Tesla a studiat matematica și fizica la Universitatea Tehnică din Graz și filozofia la Universitatea din Praga. Lucrează pentru o vreme în Paris, la divizia continentală a companiei Edison și, înainte de împlini 30 de ani, emigrează în Statele Unite. Aici, Edison îi face o primire rezervată, iar după o vreme, Tesla, nemulțumit de modul în care se desfășurau lucrurile la locul său de muncă, alege să demisioneze și începe să se ocupe, pe cont propriu, de ideile sale, mai ales de cele privind curentul alternativ.
Blaise Pascal, un simbol al spiritului renascentistBlaise Pascal, matematician, fizician, inventator, filosof și teolog, o minte excepțională care a lăsat moștenire descoperiri de neprețuit în multe domenii de cercetare
Invenții trăznet
Nikola Tesla nu a fost niciodată în pană de idei, după cum o dovedesc cele peste 300 de patente pe numele său. Electricitate, radar, razele X, laser, robotică, comunicații wireless, radio, motoare electrice sunt doar câteva din realitățile lumii de azi care își datorează existența acestei minți strălucite. Nu întotdeauna reușea să materializeze lumea bogată a inspirației sale, însă ceea ce a gândit el a stat la baza multor tehnologii moderne, chiar dacă au fost produse de alții. Avea o memorie fotografică și o capacitate extraordinară de vizualizare. Se spune că își construia mental majoritatea invențiilor și, în momentul în care le producea efectiv, acestea funcționau, fără greș.
Bobina Tesla, inventată în 1891, reprezintă una din cele mai spectaculoase născociri ale marelui savant. Utilizează două bobine, fiecare cu propriul condensator, care poate stoca energie electrică, la fel ca o baterie. Fiind un transformator special, alimentat de la rețea sau baterii poate ridica tensiunea la sute de mii de volți, generând curent de înaltă frecvență. Invenția lui Tesla se datorează obsesiei sale de a alimenta orașele cu energie electrică, fără cabluri (wireless). Astăzi, bobinele Tesla sunt folosite pentru divertisment și pentru efectele speciale din industria cinematografică. Puteți să o vedeți la treabă în Terminator 2, Star Trek sau The Entity.
Amplificatorul de transmisie s-a născut din aceeași preocupare avangardistă a lui Tesla de a asigura alimentarea cu curent, fără dictatura firelor. Dovadă că era cu mult înaintea vremii sale este faptul că nici chiar în zilele noastre, asemenea tehnologie nu este disponibilă pe scară largă. Tesla și-a mutat laboratorul în Colorado Springs, în 1899, construind aici cea mai puternică bobină Tesla, care urma să poarte numele de Magnifying Transmitter (amplificator de transmisie). Avea trei bobine și un diametru de 15 metri. Genera electricitate de milioane de volți și fulgere lungi de peste 30 de metri. Amplificatorul a precedat impresionantul turn Wardenclyffe, care ar fi trebuit să furnizeze electricitate și comunicații în mod gratuit, întregii lumi. Din păcate, interesele financiare aflate în joc erau prea mari pentru ca Tesla să își vadă visul împlinit. Proiectul, costisitor și ambițios, i-a epuizat toate resursele.
Există dovezi că Tesla ar fi știut câte ceva despre razele X, înainte ca Röntgen să își anunțe descoperirea. Cercetările lui Tesla au fost, însă, blocate de un incendiu care i-a distrus laboratorul, în 1895. Când Röntgen și-a publicat lucrarea, Tesla s-a bazat pe aceasta pentru a crea propriul său aparat cu raze X, cu care a obținut fotografii numite de el „shadowgraphs”. Acestea au contribuit decisiv la dezvoltarea tehnologiei radiografiilor.
Inventarea radioului este un moment care a generat multe controverse. În 1895, Tesla era aproape pregătit să trimită un semnal radio la o distanță de 80 de kilometri, dar înainte de a apuca să o facă, nefericitul incendiu a pus capăt și acestui proiect. Între timp, în Anglia, un italian pe nume Guglielmo Marconi lucra la un telegraf fără fir și a primit, în 1896, patentul pentru aparatul său. Sistemul său era foarte diferit de ceea ce făcuse Tesla, folosind doar două circuite, care nu îi permiteau să transmită la distanțe mari. Varianta lui Tesla folosea circuite multiple, ceea ce asigura o putere mult mai mare semnalului. Tesla și-a depus solicitarea de patentare în 1897, în Statele Unite, iar cererea i-a fost aprobată în 1900. Când Marconi a cerut patentul pentru radio către agenția americană, aceasta i-a refuzat cererea, arătând că dreptul îi fusese deja acordat lui Tesla. Nemulțumit, Marconi și-a deschis propria companie, având susținători bogați și puternici, printre care Andrew Carnegie și Thomas Edison.
Prima transmisie radio peste Atlantic, realizată de MarconiRadioul a fost un copil teribil cu mai mulți părinți geniali, fiecare contribuind cu câte ceva la dezvoltarea unei industrii care azi face parte din viața noastră
In 1901, folosind o serie de dispozitive Tesla, inclusiv un oscilator, Marconi a reușit să trimită un semnal radio peste Atlantic. În 1904, fără a motiva decizia, Agenția americană de brevetare a invențiilor s-a răzgândit, conferindu-i lui Marconi drepturile asupra inventării radioului. Marconi a primit Premiul Nobel în 1911 și 1915. Tesla l-a dat în judecată, dar, din păcate, era prea sărac pentru a lupta în instanță. Curtea Supremă i-a dat, totuși, câștig de cauză lui Tesla, dar de abia după moartea savantului, în 1943, recunoscându-i paternitatea inventării radioului. În cursa pentru dezvoltarea transmisiunii radio peste ocean, Tesla i-a descris asociatului și finanțatorului său, J.P. Morgan, o nouă modalitate de comunicare instant, care presupunea codarea mesajelor și alocarea unor anumite frecvențe. Acele frecvențe ar putea fi transmise și receptate de un aparat care ți-ar încăpea în mână, explica el. Cu alte cuvinte, avusese viziunea a ceea ce numim azi smartphone și Internet.
Standardele pentru o hidrocentrală modernă au fost stabilite tot de el, atunci când i s-a încredințat proiectul de a găsi o formulă de exploatare pe termen lung a forței pe care o oferea cascada Niagara. Hidrocentrala gândită de Tesla a fost considerată revoluționară alimentând, mai întâi orașul Buffalo, iar apoi, contribuind la furnizarea energiei electrice către New York.
Motorul cu inducție este o altă mare invenție a lui Nikola Tesla, fiind considerat și azi extrem de fiabil, ieftin și eficient. În anii 1880, erau doi oameni care lucrau în paralel la construirea unui motor cu inducție: Tesla și Galileo Ferrari. Ambii și-au prezentat descoperirile în 1888, italianul cu două luni mai devreme. Însă Tesla avea dovezi științifice mai clare, care i-au susținut solicitarea patentului. Azi folosim din plin această invenție la aspiratoare, foehn-uri sau unelte electrice de orice tip.
Dacă putem schimba programele de pe canapea, putem să îi mulțumim tot acestui geniu al inventicii. El a creat telecomanda, mai întâi pentru o bărcuță dirijată prin unde radio. Biroul de brevete nu a vrut la început să îi dea patentul, considerând că născocirea nu e viabilă. Tesla le-a dovedit că se înșeală, iar invenția sa a adus în viața noastră telecomanda de orice fel (televizor, uși etc.) și robotica.
Fără îndoială, dintre toate invențiile sale, cea mai importantă rămâne cea a curentului alternativ. Acesta a permis utilizarea energiei electrice pe scară largă, electrificând lumea. Din această cauză, a apărut controversa cu nu mai puțin celebrul său contemporan, Thomas Edison, care lucra cu curentul continuu. Tesla a realizat că cel alternativ este o variantă mult mai bună, însă Edison nu a acceptat formula lui Tesla, iar cei doi au pornit pe drumuri diferite. Prestând diverse munci, care de care mai ciudate, pentru a strânge bani, Tesla a pus bazele propriei companii. Munca sa a atras atenția inginerului și omului de afaceri George Westinghouse, care a decis să susțină ideile lui Tesla cu privire la curentul alternativ. Un moment decisiv l-a reprezentat Expoziția Mondială de la Chicago din 1893. Și Edison și Westinghouse au depus oferte pentru a asigura iluminatul la eveniment. Edison înaintase un preț de 554.000 de dolari, în timp ce Westinghouse s-a angajat să asigure același serviciu pentru doar 399.000. Westinghouse a câștigat contractul și a făcut din curentul alternativ vedeta sistemelor electrice.
Paris a devenit buricul pământului în 1889, la Expoziția UniversalăExpoziția Universală de la Paris, din 1889, prezintă în premieră invenții istorice precum gramofonul și lansează în circuit una din marile vedete franceze: Turnul Eiffel
Cu sute de brevete și invenții care au schimbat pentru totdeauna viața oamenilor, Nikola Tesla nu a primit niciun premiu Nobel și nu a obținut (nici nu și-a dorit) beneficii materiale din genialele sale realizări. Azi, o companie care fabrică mașini electrice și o trupă rock îi poartă numele, iar noi, zi de zi, îi purtăm ideile mai departe, în toate ritualurile cotidiene.
Referințe: