16 august 1896

Se descoperă aur în Alaska

CaleidoscopMonica

Visul de aur al omenirii

În data de 16 august 1896, George Washington Carmack, împreună cu doi amici, indieni din Yukon au dat peste o pepită de aur, în albia pârâului Rabbit, un afluent al râului Klondike. Prin această descoperire, au dat startul uneia din cele mai arzătoare febre ale aurului din istorie. În următorii doi ani, zeci de mii de oameni, dornici să dea lovitura, vor încerca să ajungă aici, venind din întreaga lume. Pentru că aurul e un stăpân nemilos, doar 40.000 vor reuși să ajungă în Klondike, dintre care mult mai puțini își vor vedea visul cu ochii.

Zvonuri... adevărate

Povești despre aurul din Yukon circulau încă din anii 1830, dar nimeni nu s-a grăbit să verifice dacă au vreun sâmbure de adevăr. Terenul și clima din zona Yukon nu o recomandau ca pe o destinație prea agreabilă. Mai erau și indienii Chilkoot, care își păzeau cu strășnicie teritoriile de potențialii intruși. În 1878, un temerar pe nume George Holt a sfidat indienii și condițiile nefavorabile și s-a întors de acolo cu câteva mostre de aur, suficient de tentante pentru a-i determina pe mai mulți să încerce. Ușor, ușor, au pornit și alții pe urmele lui Holt.

Alaska, un teritoriu bogat și fascinantAlaska a fost cumpărată de SUA de la Rusia, pentru o sumă simbolică, aducând apoi venituri fabuloase statului american

Se spunea că, în 1885, s-ar fi găsit aur în cantități interesante, pe râul Stewart, la sud de Klondike. Anul următor, metalul prețios apărea și pe Forty Mile River, fapt care a determinat apariția unui avanpost comercial, Fortymile, la confluența cu Yukon River. În 1893, în Alaska, doi metiși ruși au dat peste nisipuri aurifere care produceau 400.000 de dolari pe an și au pus bazele orașului construit peste noapte, Circle City. Supranumit „Parisul din Alaska”, avea două teatre, opt cluburi de dans, 28 de baruri, o bibliotecă și o școală. Dar atunci când vestea marii lovituri date de Carmack pe Rabbit Creek a ajuns în oraș, majoritatea celor stabiliți aici au plecat înspre noul tărâm al făgăduinței.

Când febra se trata cu aur

George Carmack, omul de la care a pornit întreaga febră a aurului din Alaska, nu era nici prospector experimentat, nici om de afaceri. Norocosul născut în California, s-a nimerit să fie, pur și simplu, omul potrivit la locul potrivit. Nu avea nimic împotriva bogăției, însă, la fel ca mulți dintre semenii săi, călătorise înspre nord pentru a-și găsi liniștea și, cu puțin noroc, spera la niște aur.

Jafuri celebre asupra trenurilorJafuri răsunătoare, hoți îndrăzneți, mirajul îmbogățirii rapide, toate fac parte din istoria Vestului sălbatic și au dat naștere la filme si povești

George Carmack și prietenii săi indieni credeau în viziuni. Cu puțin timp înainte de marea descoperire, a avut un vis în care îi apăreau doi somoni cu solzi aurii și pepite de aur în loc de ochi. Drept dovadă că nu era obsedat de îmbogățire cu orice preț, el a interpretat visul ca pe un îndemn de a pleca la pescuit. Asta a și făcut, pornind către râu împreună cu Skookum Jim și Tagish Charley. În timp ce pescuiau, unul din căutătorii de aur îndârjiți, pe nume Robert Henderson, cobora de pe râu. În conformitate cu „codul” prospectorilor, i-a spus lui George - singurul alb din grup - că găsise „ceva” pe un pârâu botezat de el Gold Bottom Creek. Însă a avertizat, privind înspre Jim și Charley, că nu vrea ca „vreun blestemat de indian să își bage nasul pe acolo”.

Celor trei amici nu le-a plăcut atitudinea lui Henderson și, în următoarele două săptămâni au ignorat indiciile furnizate de acesta. Într-un final, pentru că nu aveau altceva mai bun de făcut, s-au gândit, totuși, să verifice spusele căutătorului. La o nouă întâlnire cu Henderson, acesta a continuat să fie bădăran cu indienii, refuzând să le vândă tutun. Indignați, George, Jim și Charley au decis să plece și să își stabilească tabăra pe Rabbit Creek. În timp ce spălau vasele, unul dintre ei a observat și a scos din albia râului, o pepită de aur de mărimea unui deget. Nu știau atunci, dar tocmai dăduseră semnalul unei nebunii ce avea să cuprindă planeta.

Englezii și indienii au semnat pacea printr-o căsătoriePovestea de dragoste dintre Pocahontas, fiica unei căpetenii indiene și un colonist englez pleacă de la o întâmplare adevărată, petrecută în statul american Virginia

Probabil din cauza insultelor primite de la Henderson, Carmack nu s-a mai deranjat să meargă până la tabăra acestuia să îi dea vestea. A ales, în schimb, să pornească în josul râului, cale de 80 de kilometri, până la Fortymile, pentru a-și înregistra descoperirea și a-și adjudeca terenul, împreună cu tovarășii săi. Pe drum, au dat tuturor celor pe care îi întâlneau, vestea că i-a lovit norocul.

Pe atunci, circulau multe istorii despre bogății fabuloase găsite peste noapte, însă majoritatea erau fabulații. Povestea lui Carmack, care dăduse lovitura chiar înainte de a începe să caute cu adevărat, era considerată o invenție, aducându-i acestuia porecla de „Lying George”. În consecință, nimeni nu s-a grăbit să investească în această nouă „bonanza” (termenul folosit pentru a denumi o zonă bogată în zăcământ aurifer). Doar câțiva nou-veniți au mers să investigheze la fața locului și au început să răspândească noutățile. Până la finalul lui august, valea lui Rabbit Creek, rebotezat Bonanza Creek, a fost aproape în totalitate revendicată de diverși aventurieri în căutarea norocului. În zonă a fost găsită o vână încă și mai bogată, pe un alt pârâu, devenit celebru sub numele de Eldorado Creek.

Podul suspendat Golden Gate, o minune de milioane... de dolariGolden Gate din San Francisco este un pod peste strâmtoarea care iese în Oceanul Pacific și un simbol al acestui oraș american

Noroc bun!

Viteza cu care circulau știrile era foarte departe de ceea ce vedem astăzi. Fără Internet, telefon, televizor sau radio, noutățile legate de noul zăcământ ar fi ajuns în lumea civilizată peste câteva săptămâni. Însă iarna se apropia rapid, râurile au înghețat și un strat gros de zăpadă a acoperit totul, așa că orice formă de comunicare cu marile orașe a devenit imposibilă. William Ogilvie, un funcționar canadian, a trimis două mesaje către Ottawa, dând detalii despre mărimea și importanța noii zone aurifere, însă birocrația, la fel de eficientă și atunci, a reușit să le facă pierdute pe drum. Setea de informații era atât de mare încât, în timpul goanei după aur, un nou-venit a vândut un exemplar al unui ziar din Seattle, vechi de câteva luni și murdar de grăsime, cu 15 dolari!

O lume întreagă pe drum, Route 66Route 66 este un drum legendar, de-a lungul căruia s-au scris povești, cântece și cărți, au înflorit și au falimentat afaceri și pe care a trecut o parte din istoria Americii

„Klondike Fever” a atins apogeul în Statele Unite, de abia la mijlocul anului 1897, când vapoarele cu aburi, încărcate cu peste două tone de aur din Yukon, au acostat în porturile San Francisco și Seattle. Mii de tineri nerăbdători au cumpărat echipamente costisitoare, lansate pe piață de întreprinzători inspirați. Comercializate sub denumirea de „Yukon outfits”, includeau mâncare, îmbrăcăminte, unelte și alte piese considerate indispensabile pentru un viitor prospector de succes. Puțini dintre visătorii care au plecat la drum astfel echipați vor reuși să găsească ceea ce căutau. Cei care au depășit greutățile drumului, au avut neplăcuta supriză să constate că, la fața locului, cea mai mare parte a loturilor fuseseră deja preluate de alții. Unul dintre căutătorii de aur ghinioniști a fost și un tânăr de 21 ani, Jack London, care avea, însă să utilizeze experiența din nord pentru o altă comoară, cea din scrierile sale. Aventura din Klondike se va transforma în prima carte pe care a publicat-o în 1900, The Son of the Wolf (Fiul lupului).

Febra va deveni o adevărată epidemie. Oamenii se săturaseră să fie săraci, criza economică americană făcea ravagii de 30 de ani și mulți și-au abandonat slujbele care nu le asigurau minimul de venit pentru un trai decent, în schimbul unei prosperități viitoare, chiar dacă iluzorii. Vatmanii și-au abandonat tramvaiele, un sfert din polițiștii orașului Seattle au demisionat, chiar și primarul părăsindu-și fotoliul, pentru a începe o afacere cu transport de pasageri către Klondike.

Inventatorii promiteau mașinării care să transforme sarcina istovitoare a căutării aurului într-o adevărată plăcere. Nikola Tesla, unul din pionierii electricității, promova un aparat cu raze X, care ar fi putut detecta metalele din subteran, fără deranjul săpăturilor.

Tesla, Edison, Marconi, marii inventatori ai lumii moderneNikola Tesla, o minte luminată, a împărțit cu noi toți din cunoașterea sa, prin invențiile care au schimbat lumea, de la curentul alternativ, la radio

În anii ce au urmat, peste 50.000 de vânători ai norocului au sosit în regiunea Klondike-Yukon. Înainte de toamna lui 1896, orașul Dawson nu exista. Când aurul din Bonanza Creek a ieșit la iveală, o tabără de corturi a apărut la confluența râurilor Klondike și Yukon. Până în vara următoare, aici erau „cazați” 5.000 de oameni. Un an mai târziu, în același loc se ridica un oraș cu 40.000 de locuitori, unul din cele mai mari ale Canadei acelor vremuri.

Carmack, cel care a dat semnalul de începere pentru întreaga cursă către bogăție, a trecut linia de finish cu succes. A plecat din Yukon cu aur în valoare de 1 million de dolari, trăind restul vieții în Vancouver, ca cetățean onorabil și binefăcător al orașului. Unele povești se dovedesc adevărate, până la urmă.

Referințe:

historynet.com history.com