06 decembrie 1877
prima redare a vocii umane înregistrate
„Mary had a little lamb, Its fleece was white as snow. And everywhere that Mary went, The lamb was sure to go”. Un cântecel pentru copii, o muzică divină pentru Thomas Alva Edison, care reușise, pentru prima dată, nu doar să înregistreze, ci și să redea vocea umană. Minunea tehnologică se numea fonograf, străbunicul tehnologiilor audio de mare fidelitate din zilele noastre.
„Vreau un fonograf în fiecare casă!”
Așa suna o reclamă dintr-un catalog al vremii, citându-l pe Edison, mândru de creația lui și pe bună dreptate. Fonograful s-a dezvoltat ca rezultat al muncii de cercetare duse de Thomas Edison plecând de la două alte invenții foarte în vogă: telegraful și telefonul. În 1877, Edison avea în lucru o mașinărie care transcria mesajele telegrafice, prin imprimare pe o bandă de hârtie, pentru a putea fi ulterior retrimise în mod repetat, tot prin telegraf.
Telegramele, primii pași către comunicarea globală de aziPrimul mesaj transmis cu succes prin intermediul telegrafului electric, între stațiile feroviare britanice Euston și Camden a marcat începutul unei revoluții în comunicații
Astfel s-a aprins un beculeț în mintea sa: probabil că și mesajele transmise telefonic ar putea fi înregistrate într-un mod similar. El a experimentat cu o membrană, care avea puncte ieșite în relief, peste care trecea rapid o hârtie acoperită cu parafină. Vibrațiile vocii umane se imprimau ca semne pe hârtia respectivă. Ulterior, Edison a schimbat hârtia cu un cilindru metalic, învelit în foiță de cositor. Mașinăria avea două sisteme de membrane și ace, unul pentru înregistrare, altul pentru redare. Când cineva vorbea în piesa aparatului prevăzută pentru înregistrare, vibrațiile vocii erau inscripționate pe cilindru de acul aferent, care forma o adâncitură pe verticală. Edison a dat o schiță a mașinăriei mecanicului său, John Kruesi, care a construit-o în 30 de ore. Inventatorul a dorit să o testeze imediat, interpretând piesa ce avea să devina hit, „Mary had a little lamb”. Spre surprinderea sa, mașinăria a reprodus cântecelul.
Din jurnalul unuia dintre ajutoarele lui Edison, Charles Batchelor, reiese că fonograful ar fi fost finalizat la 6 decembrie 1877, iar patentul oficial a fost obținut la 19 februarie 1878.
Invenția era revoluționară. Vocea umană mai fusese înregistrată, dar înregistrările nu au putut fi redate. O mașinărie asemănătoare cu cea produsă de Edison este descrisă în lucrarea cercetătorului francez Charles Cros, care apăruse în primăvara aceluiași an, dar care a rămas la nivelul de model teoretic, fără să fi fost pus efectiv în practică. Edison și-a prezentat fonograful membrilor Societății Științifice Americane din New York. Raportul acestora din data de 22 decembrie 1877 suna așa: „Dl. Thomas A. Edison a venit recent la noi, a pus o mică mașinărie pe birou, a întors o manetă și mașina a început să ne întrebe cum stăm cu sănătatea, dacă ne place fonograful, ne-a adus la cunoștință că se simte cum nu se poate mai bine și ne-a urat cordial noapte bună”. Interesul stârnit a fost mare, subiectul fiind preluat și de ziarele new-yorkeze, iar mai târziu, de publicații naționale.
Compania Edison Speaking Phonograph a fost fondată la 24 ianuarie 1878, având ca scop exploatarea noii invenții, prin expunerea sa cu diverse ocazii. Edison primea 10000 de dolari pentru producția aparatului și 20% din profit. Datorită noutății, fonograful a fost un succes imediat, dar era totuși dificil de operat, fiind nevoie de un expert pentru asta, iar foița de cositor nu rezista decât la câtevă redări, după care se uza. Pornind de la fonograf, alți mari inventatori, printre care și Alexander Graham Bell, părintele telefonului, au inovat și îmbunătățit modul de funcționare, schimbând foița de cositor cu tuburi îmbrăcate în ceară, mai fiabile și mai rezistente. Epoca de glorie a audițiilor începea.
Alexander Graham Bell și-a făcut vocea auzită cu ajutorul telefonuluiAlexander Graham Bell și povestea din spatele inventării telefonului, de la câinele vorbitor al familiei, la proiectele științifice care au schimbat lumea
„Oportunitățile sunt ratate de majoritatea oamenilor, pentru că sunt îmbrăcate în haine de lucru”. - Thomas Edison
Într-un articol publicat de revista North American Review, în iunie 1878, Edison descria, vizionar, care ar putea fi viitoarele utilizări ale fonografului său:
- Redactarea de scrisori și alte documente care necesită dictare, fără ajutorul unui stenograf;
- Cărți fonografice, care ar „vorbi” celor lipsiți de vedere;
- Cursuri de dicție, pronunție și oratorie;
- Reproducerea muzicii;
- „Album de familie”, cu înregistrări ale expresiilor, amintirilor membrilor familiei, cu propria lor voce, inclusiv ultimele cuvinte ale persoanelor dragi care s-au stins;
- Cutii muzicale și jucării;
- Ceasuri care să anunțe prin cuvinte că e vremea plecării sau a mesei etc;
- Păstrarea nealterată a limbii, prin reproducerea exactă a pronunției corecte;
- Scopuri educative, cum ar fi înregistrarea explicațiilor date de un profesor, astfel încât elevul să le poată reasculta oricând dorește;
- Conexiunea cu telefonul, astfel încât mesajele importante să poată fi înregistrate și păstrate.
Pe atunci, toate acestea păreau de domeniul fanteziei. Azi recunoaștem în ele lucruri pe care, sub alte forme, mult mai perfecționate, le folosim zi de zi.
Revoluția iPhone ne-a schimbat viațaiPhone, creat de Steve Jobs la Apple, a devenit smartphone simbol, care ne permite accesul la întreaga lume prin tehnologie
Toate au plecat de la micul aparat care canat Mary Had a Little Lamb și de la mintea inventivă a celui care ne-a colorat lumea cu sunete și lumini, dăruind posterității, printre cele peste 1000 de invenții, fonograful și becul electric.
Referințe: