10 decembrie 1799

Franța devine prima țară care adoptă sistemul metric

Caleidoscop Monica

O unitate pe măsura fiecăruia

Indiferent dacă ești om de știință, student, simplu cetățean în orice țară din lume, cu excepția Statelor Unite, Myanmar-ului sau Liberiei, nu ai cum să scapi de sistemul metric. Te urmărește, indiferent ce ai vrea să măsori, lungimi, volume sau greutăți, pentru că acest sistem include metri, litri și kilograme. A fost adoptat la 10 decembrie 1799, în perioada care a urmat Revoluției Franceze, fiind conceput de un grup de cercetători din această țară, în încercarea de a introduce niște standarde în privința unităților de măsură. Dorința e de înțeles, dacă ne gândim că, pe vremea aceea, în Franța, din cauza practicilor specifice fiecărei zone, existau peste 400 de modalități de a măsura terenul!

Liberté, Égalité, Mètre!

Ideea de a avea un sistem rațional, decimal, exprimat în multipli de 10, a început să prindă contur încă din secolul al XVII-lea. Abandonând vechile modalități de măsurare, inițiatorii sistemului metric au încercat să exprime totul în termeni legați de logică și natură. Un metru era a zecea milioana parte (0.0000001) din distanța între Polul Nord și Ecuator; un mililitru reprezenta volumul unui centimetru cub de apă, a cărui greutate echivala cu un gram. Primul sistem metric includea și metrul ster, egal cu volumul unui metru cub de lemn de foc stivuit.

Extrasul de carte funciară pe înțelesul tuturorUn extras de carte funciară este un document care ne arată situația unui imobil, clădire sau teren, la momentul prezent sau de-a lungul timpului

Rezistența la schimbare era la fel de aprigă și pe atunci, așa că noile măsuri nu s-au bucurat de succes imediat. Napoleon a renunțat la ele în 1812 și de abia în 1840 și-au recucerit locul în viața publică. Până în acel moment, alte țări le adoptaseră deja, mai ales în contextul politic marcat de tulburări și de dorința de progres, specifică mijlocului de secol XIX. În următorii 100 de ani, aveau să își ia revanșa, cucerind (aproape) întreaga lume.

Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet, (1743-1794), a fost un filosof, pedagog, matematician, politolog, economist și om politic francez. Acesta spunea încă din 1791 că ”Sistemul metric este pentru toți oamenii și pentru tot timpul”.

Istorie la metru

Concepte similare cu cele care au stat la baza sistemului metric fuseseră discutate în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Simon Stevin și-a expus ideile legate de un sistem decimal de notare, iar John Wilkins publicase o propunere pentru introducerea unui sistem similar de măsurători, bazat pe unități naturale. Prima implementare practică a sistemului s-a produs în timpul Revoluției Franceze, când sistemul de măsură existent, care era deja depășit, a fost înlocuit de sistemul decimal bazat pe metru și kilogram. Munca de reformare a unităților de măsură a fost susținută financiar de guvernul revoluționar, dar avusese parte și de aprobarea lui Ludovic al XVI-lea, înainte ca acesta să fie îndepărtat de la putere. După cum l-a caracterizat filosoful și matematicianul Nicolas de Condorcet sistemul metric era destinat ”tuturor oamenilor, oricând”. În plină epocă a umanismului, unitățile de bază erau inspirate din lumea naturală. Unități de referință pentru metru și kilogram au fost realizate și plasate în custodia Academiei Franceze.

Certificatul de urbanism, un act de informare pentru fiecareCertificatul de urbanism îți furnizează informațiile despre regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și/sau construcțiilor raportat la planurile urbanistice existente

Date deoparte pentru o vreme, unitățile de măsură au fost reluate și adoptate de comunitatea științifică. La mijlocul secolului al XIX-lea, James Clerk Maxwell a conceput un sistem coerent, în care un număr mai mic de unități au fost definite ca fundamentale, pe baza lor fiind stabilite toate celelalte unități de măsură, numite derivate.

James Clerk Maxwell (1831-1879) a fost un om de știință scoțian, activând în domeniul fizicii matematice. Formularea teoriei clasice a radiațiilor electromagnetice este considerată cea mai mare realizare a sa. Acestă teorie reunește, pentru prima dată, electricitatea, magnetismul și lumina ca manifestări ale aceluiași fenomen. Ecuațiile lui Maxwell pentru electromagnetism sunt considerate ”a doua mare unire în fizică”, după cea realizată de Isaac Newton. [sursa imagine]

Maxwell a propus trei unități de bază pentru lungime (metru), greutate (gram) și timp (secundă). Acestea funcționau bine în domeniul mecanicii, dar nu erau foarte satisfăcătoare când venea vorba de exprimarea forțelor electrodinamice. La sfârșitul secolului al XIX-lea, patru variante principale ale sistemului metric erau utilizate pentru măsurarea fenomenelor electromagnetice: trei bazate pe sistemul centimetru - gram - secundă și unul pe sistemul metru - kilogram - secundă. Impasul a fost rezolvat de Giovanni Giorgi, care, în 1901, a arătat că un sistem coerent s-ar obține prin adăugarea celei de-a patra unități de bază, de natură electrică (amper, volt sau ohm). Tot el a recunoscut și forța unificatoare pe care energia, măsurată în jouli o avea în stabilirea unui sistem unitar și rațional.

Prima fotografie color, o revoluție în imaginiJames Clerk Maxwell, unul din cei mai mari fizicieni ai lumii, a realizat prima fotografie color pentru a demonstra cum procesează ochiul uman imaginile

Până în 1875, guvernul francez a deținut prototipurile pentru metru și kilogram, dar, în acel an, a fost semnată Convenția pentru metru, iar controlul asupra standardelor de măsură a fost preluat de de o structură alcătuită din trei organisme inter-guvernamentale, în fruntea cărora se afla Conferința Generală asupra Greutăților și Măsurătorilor. În prima jumătate a secolului XX, această structură a colaborat cu alte organizații și, până în 1960, a avut responsabilitatea de a defini măsurătorile de timp, electricitate, căldură, moleculare și ale intensității luminoase, în timp ce alte organisme internaționale și-au continuat rolul de a stabili modul în care aceste măsurători erau folosite.

O copie a etalonului ”temporar” pentru metru, fixat în zidul unei clădiri de pe strada Vaugirard din Paris. Astfel de etaloane au fost considerate temporare, deoarece au fost realizate înainte ca expediția pentru re-determinarea cu precizie a mărimii metrului să se fi încheiat, în anul 1798. [sursa imagine]

Cum să vinzi un teren agricolOperațiunea de vânzare cumpărare a unui teren agricol situate în extravilan presupune o procedură specifică însoțită de documente

În 1960, Conferința Generală a lansat Sistemul Internațional al Unităților de Măsură (cunoscut și drept SI), cu șase unități de bază: metrul, kilogramul, secunda, amperul, gradele Kelvin și candela (pentru intensitatea luminoasă); pe baza lor erau definite alte 22 de unități de măsură derivate. Molul a fost adăugat ca a șaptea unitate, în 1971. În această perioadă, metrul a fost redefinit în funcție de lungimea undelor de lumină dintr-o anumită sursă, iar secunda, pe baza frecvenței de radiație a unei alte surse de lumină. Cercetările care au demarat la finalul secolului XX, vizează redefinirea amperului, kilogramului, molului și gradului Kelvin pe baza constantelor fundamentale ale fizicii.

Referințe:

history.com wikipedia.org

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept