4 iulie 1776

Statele Unite își declară independența

Caleidoscop Monica

O nouă națiune în acțiune

Data de 4 iulie este sinonimă cu Ziua Națională a Statelor Unite și este momentul care marchează nașterea unei noi națiuni, sub auspiciile independenței și democrației. În 1941, a fost proclamată sărbătoare federală oficială, însă originea ei este legată de momentul istoric al Revoluției americane din veacul al XVIII-lea. La 2 iulie 1776, Congresul continental a votat în favoarea independenței, iar două zile mai târziu, delegați din 13 colonii americane au adoptat Declarația de Independență, un document istoric, redactat de părinții fondatori ai Statelor Unite. Semnarea declarației avea loc la 442 de zile după ce primele focuri de armă fuseseră trase, la Lexington și Concord, în Massachusetts, marcând începutul conflictului dintre americani și britanici.

Visul american, coșmarul englezilor

Prima opoziție americană față de politica britanică s-a manifestat în 1765, după ce Parlamentul englez a aprobat ”The Stamp Act”, o reglementare care prevedea creșterea taxelor plătite de coloniștii americani, pentru a asigura întreținerea armatei britanice din Lumea Nouă. Sub deviza ”Nu vrem taxare fără reprezentare” coloniștii au convocat un congres, pentru a-și manifesta protestul față de decizia legislativului englez, în luna octombrie a anului 1765. Actul ar fi trebuit să intre în vigoare începând din noiembrie, iar americanii au făcut un apel către populație, de a boicota produsele britanice. Cei mai radicali au organizat chiar atacuri împotriva funcționarilor britanici și instituțiilor financiare. După luni de proteste violente, Parlamentul a abrogat The Stamp Act, în martie 1766.

George Washington, părinte fondator și primul președinte al SUAPrimul președinte al Statelor Unite, George Washington, a refuzat să primească salariul ce i se cuvenea și considera că partidele politice fac mai mult rău decât bine țării

Mulți coloniști au continuat să accepte cârmuirea britanică până când lichidul preferat al englezilor, ceaiul, a dat în clocot. În 1773, parlamentarii au decis că interesele țării cer salvarea de la faliment a Companiei Indiilor de Est. Au trecut la fapte și au adoptat The Tea Act, un document prin care respectiva companie beneficia de o reducere semnificativă a taxelor pe care le avea de plătit și primea monopolul asupra comerțului cu ceai pe teritoriul american. Scutirea fiscală era atât de avantajoasă, încât permitea ca produsele Companiei Indiilor de Est să fie vândute la prețuri chiar mai mici decât cele aduse de contrabandiștii olandezi.

George al III-lea, regele care a câștigat războiul cu Napoleon, dar a pierdut un continent

Politica de dumping a încins din nou spiritele. Ca răspuns, militanții organizației ”Patrioții din Massachusetts”, au savurat aromata băutură în stil propriu, în cadrul ”Partidei de ceai de la Boston”. O încărcătură de ceai în valoare de 18.000 de lire a fost azvârlită în apele oceanului.

Parlamentarii englezi, ”șocați” de acest gest și de alte acțiuni de protest de pe teritoriul american, au marșat, votând intrarea în vigoare a unui pachet legislativ cunoscut drept ”The Coercive Acts” sau ”The Intolerable Acts”, în 1774. Măsurile prevedeau închiderea portului Boston pentru traficul comercial, instaurarea unei administrații militarizate în Massachusetts, acordarea imunității pentru oficialii britanici din America și obligația localnicilor de a încartirui trupele englezești. În consecință, coloniștii au convocat primul congres continental, în cadrul căruia urma să fie dezbătută perspectiva de a opune englezilor rezistență organizată.

Benjamin Franklin a electrizat lumea științifică și politicăBenjamin Franklin, unul din părinții fondatori ai Statelor Unite, a fost autodidact, ajungând una din personalitățile ilustre ale istoriei, ca diplomat, om de știință, inventator, profesor și om politic.

Ultima soluție - tot o revoluție

Pentru a da exemplu celorlalte colonii, cei din Massachusetts au format un guvern revoluționar și au organizat formațiuni de luptă, rezistând prezenței militare engleze tot mai numeroase. În aprilie 1775, Thomas Gage, guvernatorul englez al statului Massachusetts, a ordonat trupelor sale să mărșăluiască înspre localitatea Concord, unde era situat unul din depozitele de muniție ale patrioților americani. La 19 aprilie, la Lexington, soldații englezi întâlneau grupările de civili înarmați ale coloniștilor și primele focuri de armă ale Revoluției americane erau trase.

”Liberty Bell” (Clopotul Libertății) este unul dintre simbolurile independenței Statelor Unite ale Americii. A fost amplasat timp de ani de zile în clopotnița Casei Statului din Philadelphia, Pennsylvania (clădirea din fundal, astăzi denumită ”Independence Hall” - Sala Independenței). Se crede că a fost tras pentru a marca citirea în public a Declarației de Independență la 8 iulie 1776. Are inscripționat pe el versetul din Leviticul 25:10 - ”Să vestiți LIBERTATEA în țară pentru toți locuitorii ei”. [sursa imagine]

La început, atât americanii cât și englezii au văzut conflictul ca pe un fel de război civil în cadrul Imperiului Britanic. Regele George al III-lea o considera un fel de răzvrătire colonială, iar americanii considerau că luptă pentru a-și câștiga drepturile de cetățeni britanici. Parlamentul englez a refuzat să negocieze cu rebelii și a angajat mercenari germani pentru a veni în sprijinul armatei și a înnăbuși revolta. Coloniștii au contracarat prin măsuri de înlăturare forțată a autorităților britanice din colonii.

În ianuarie 1776, Thomas Paine a publicat pamfletul politic ”Bunul simț”, care susținea ideea independeței pe teritoriul american. A fost un best-seller, peste 500.000 de copii fiind vândute în doar câteva luni.

”Lumea este ţara mea, toţi oamenii sunt fraţii mei şi a face bine este religia mea” - Thomas-Paine

La 7 iunie, în același an, Congresul continental se întrunea și cerea coloniilor să își formeze guverne proprii. Delegatul din Virginia, Richard Henry Lee a introdus o moțiune prin care se cerea independența coloniilor. Un comitet format din cinci persoane a primit misiunea de a redacta o declarație oficială prin care să se justifice separarea de Marea Britanie. Cele cinci persoane sau, mai bine zis, personalități erau: Thomas Jefferson din Virginia, John Adams din Massachusetts, Roger Sherman din Connecticut, Benjamin Franklin din Pennsylvania și Robert R. Livingston din New York.

Ursulețul de pluș, de la Teddy Bear la Winnie the PoohUrsulețul de pluș, devenit celebru printre jucării, sub numele Teddy Bear, a fost botezat așa în cinstea președintelui american Theodore Roosevelt

La 2 iulie, Congresul a votat, aproape în unanimitate, moțiunea lui Lee. În acea zi, John Adams îi scria soției sale, Abigail: ”această dată va fi aniversată de generațiile viitoare, ca o mare sărbătoare, pe întregul continent”. După 2 zile, la 4 iulie, Congresul a adoptat oficial Declarația de Independență, care a fost, în cea mai mare parte, creația lui Jefferson. Deși votul a avut loc în 2, ziua de 4 a rămas ca sărbătoare oficială, datorită adoptării Declarației.

John Adams a rămas cu convingerea fermă că 2 iulie era data corectă pentru a sărbători independența americană și a refuzat în mod repetat să participe la manifestările organizate în data de 4. Atât Adams cât și Thomas Jefferson au murit la 4 iulie 1826, exact la cea de-a 50-a aniversare a Declarației de Independență.

Războiul american de independență a durat încă cinci ani. Victoria de la Saratoga, iarna grea trăită de luptători la Valley Forge, intervenția salutară a francezilor și victoria decisivă de la Yorktown, în 1781 au fost reperele istorice ale acestui drum. La capătul lui îi aștepta recompensa mult dorită: independența, consfințită prin semnarea Tratatului de la Paris, în 1783.

Statuia Libertății, visul american, pus pe piedestal la New YorkStatuia Libertății din New York este un simbol al demnității umane și o sursă de inspirație pentru susținătorii democrației din întreaga lume

De atunci și până în prezent, data 4 iulie este celebrată cu focuri de artificii, parade și concerte, fiind considerată simbolul valorilor americane, al luptei pentru libertate și pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Referințe:

history.com history.com

foto creditBill of Rights Institute

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept