20 octombrie 1740

Maria Theresa devine împărăteasa Sfântului Imperiu Roman

Caleidoscop Monica

Women power

Maria Theresa Walburga Amalia Christina (a.k.a. Maria Theresia) a fost singura femeie din familia de Habsburg care a ocupat cea mai înaltă demnitate în stat. Ea a încheiat șirul domnitorilor din această casă regală. Pe principiul una, dar bună, domnia ei a durat 40 de ani, mai mult decât domniile multor bărbați. Și tot pentru a scoate pârleala femeilor ținute departe de frâiele puterii, a condus nu o țară, ci o grămadă: era suverana Austriei, Ungariei, Croației, Bohemiei, Transilvaniei, principatelor Mantua, Milano, Lodomeria și Galiția, părții austriece a Olandei și Parmei.

Un CV împărătesc

Născută la 13 mai 1717, Maria Theresia a fost fiica cea mai mare a împăratului Carol al VI-lea, care a promulgat o lege specială pentru a permite moștenitoarei sale să urce pe tronul rezervat până atunci doar succesorilor masculini. La 20 octombrie 1740, la moartea tatălui său, ea își începe domnia, care avea să dureze până în 1780.

Regina de diamant, Elisabeta a II-a, cea mai longevivă suverană britanicăO regină care a văzut venind și plecând de la Casa Albă 11 președinți și a asistat vreme de 60 de ani la importante evenimente internaționale, merita o sărbătoare pe măsură

Saxonia, Prusia, Bavaria și Franța, care îi recunoscuseră dreptul la succesiune în timpul vieții împăratului, și-au schimbat radical poziția, fiecare dorindu-și câte o bucată din  provinciile habsburgilor.  Prusia a invadat bogata regiune a Sileziei, declanșând un conflict ce avea să dureze nouă ani și să fie numit ”războiul succesiunii austriece”. Maria Theresia a încercat, de-a lungul domniei sale, să recucerească Silezia, dar nu a reușit.

Impunătorul castel Ksiaz din Silezia Inferioară (astăzi Polonia) - bijuteria arhitectonică ce datează din secolul al XIII-lea. În 1944 a fost confiscat de regimul nazist, cu intenția de a-l integra în proiectul ”Riese” ce includea un vast complex subteran, considerat viitorul centru de comandă al Führerului. În ultimii ani (2015-2016) a fost în atenția căutătorilor de comori, atrași de legenda trenului nazist cu aur. [sursa imagine]

Din 1745, Maria Theresia a obținut coroana de împărat pentru soțul ei, Francis I. Deși teoretic era împărăteasă-consoartă, practic ea era la cârma treburilor oficiale și a început să își adauge în CV și titulatura de Împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman. De altfel, căsnicia îi mai adăugase în portofoliu și titlurile de Ducesă de Lorena și Mare Ducesă de Toscana.

Deși tatăl său nu o pregătise deloc pentru cariera de conducător de stat, Maria Theresia a devenit o figură - cheie în politica vremii, pornind o serie de reforme în economie, educație, comerț, agricultură și armată care au făcut din Austria una din marile puteri europene.

Un țar care nu a fugit de muncă, Petru cel MarePetru cel Mare, de pe tronul țarilor din Rusia, pe șantierele navale din Olanda și Anglia, a visat să stăpânească marea și să își includă țara în circuitul european

Debutul său în lumea monarhiilor europene a fost unul cu scântei, din cauza războaielor sileziene. Deși Austria a fost învinsă, proaspăta suverană neavând experiență și moștenind o armată slăbită și o țară dezorganizată, ea a învățat niște lecții prețioase din aceste conflicte. A început să își modernizeze domeniile, și-a sporit efectivele armatei, a crescut taxele pentru a asigura fonduri constante pentru guvern și armată. A centralizat guvernarea, unind cancelariile Austriei și Boemiei și a creat o curte unică de justiție, pentru aplicarea unitară și eficientă a legii. A exagerat cu intoleranța față de celelalte confesiuni, fiind o catolică ferventă, dar, în același timp, a înființat Academia Militară (prima din lume) în 1752 și o academie tehnică în 1754. De asemenea, a cerut ca Universitatea din Viena să investească mai mult în Facultatea de Medicină, pentru a o eficientiza.

În a doua parte a domniei sale, Maria Theresia, neconsolată după moartea soțului său, în memoria căruia a purtat doliu restul vieții, s-a dedicat cu totul treburilor oficiale, a accelerat ritmul reformelor, devenind unul din cei mai luminați conducători din Europa. L-a recunoscut pe fiul său, Iosif al II-lea ca și co-regent al imperiului, dar nu i-a acordat decât puteri limitate.

Tablou de Pompeo Batoni din 1769, reprezentându-l pe Iosif al II-lea (dreapta) alături de fratele său, Peter Leopold, Mare Duce de Toscana, ulterior devenind Împăratul Leopold al II-lea. [sursa imagine]

A susținut metoda inoculării împotriva virusului variolei (o metodă de imunizare care a precedat vaccinarea). Ea însăși o victimă a acestei boli, după ce s-a refăcut cu greu, a militat pentru inoculare, dând exemplu personal și aplicând această metodă pe toți copiii săi.

În 1771, ea și Iosif al II-lea au dat o lege referitoare la reglementarea plății șerbilor de pe domeniile lor, ceea ce a dus la ușurarea vieții acestora, într-o oarecare măsură. A declarat ilegale tortura și arderea pe rug a vrăjitoarelor și, pentru prima oară în istoria Austriei, a eliminat din codul penal pedeapsa capitală, înlocuind-o cu munca forțată. Chiar dacă pedeapsa cu moartea a fost ulterior reintrodusă, progresul declanșat de reformele ei nu a putut fi oprit. Educația a devenit obligatorie din 1774, pentru a constitui o clasă de intelectuali, din rândul cărora să fie recrutați cei ce vor ocupa funcții publice. Tot Maria Theresia a creat o poliție eficientă, care patrula peste tot, mai ales în Viena, ridicând pe oricine părea suspect.

Mozart a făcut din Nunta lui Figaro, nunta de aur a muziciiDeși împăratul Iosif al II-lea considera că muzica lui Mozart avea prea multe note, s-a dovedit că Nunta lui Figaro avea proporția ideală pentru a deveni capodoperă

Maria Theresia a fost predecesoarea femeii moderne, îndeplinindu-și îndatoririle de stat și pe cele de familie cu mare succes.

Famelie mare, monșer

Maria Theresia a fost căsătorită cu Francisc I, Duce de Lorena. A fost una din puținele principese ale acelei perioade care s-a căsătorit din dragoste. Și-a iubit soțul din tot sufletul și a avut cu el 16 copii, 11 fete și 5 băieți. Printre ei, Maria Antoaneta, viitoarea soție a regelui Ludovic al XVI-lea, ultimul rege al Franței și Leopold al II-lea, care va fi și el împărat al Sfântului Impreiu Roman, ca și fratele său, Iosif al II-lea cu care Maria Theresia a împărțit o vreme domnia.

Chiar și după standardele secolului al XVIII-lea, Maria Theresa și Francis I aveau o familie foarte numeroasă. [sursa imagine]

Prin reformele sale și viziunea avangardistă asupra schimbărilor necesare în societate, Maria Theresia a fost o suverană iubită și respectată de supușii săi, rămânând în istorie ca un simbol al modului în care un conducător poate contribui la (r)evoluția unei întregi epoci. 

Referințe

wikipedia.org

foto creditWikipedia

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept