10 martie 1697

Țarul Petru cel Mare își începe turneul european

Caleidoscop Monica

Ce e vechi să plece, ce e nou, să vină

Această deviză era extrem de îndrăgită de țarul Petru cel Mare, care a aplicat-o și în viața personală și în conducerea țării. Visul său era să transforme Rusia într-un stat modern, deschis la valorile europene. Pentru a-l împlini, a pornit la drum, în data de 10 martie 1697, să vadă Europa la ea acasă. ”Marea misiune” avea un scop diplomatic, de a încheia alianțe, și unul educativ, de a-l iniția pe țar în tainele construcției de nave. Oficial, misiunea era condusă de ”marii ambasadoriFranz Lefort, Fedor Golovin și Prokopy Voznitsyn. În realitate, era coordonată de însuși Petru, care călătorea incognito, sub numele de Pyotr Mikhailov. Având o statură impresionantă, de peste 2 metri și un farmec aparte, era dificil să treacă neobservat, așa cum și-ar fi dorit.

Un țar peste hotar

Petru cel Mare făcea parte din specia rară a autocraților care conduc prin exemplu personal. De aceea, considera călătoria lui prin Europa ca fiind una de studii, pentru a acumula cunoștințe și experiențe pe care le putea aplica apoi în programul propriu de guvernare.

Muzeul Ermitaj, un paradis pentru colecțiile de artăColecțiile de artă din Muzeul Ermitaj, ale cărui baze au fost puse de împărăteasa Ecaterina, adăpostesc unele din cele mai frumoase opere de artă din lume

De la o vârstă fragedă, Petru a fost fascinat de construcția navelor și de tehnica navigației și a avut mereu ambiția de a face din Rusia o putere maritimă. Când Petru a devenit unic conducător, în 1696, Imperiul Rus avea acces la un singur port, și anume Arkhangelsk, la Marea Nordului. Pe vremea aceea, Marea Baltică era controlată de Suedia, iar Marea Neagră și Marea Caspică erau stăpânite de Imperiul Otoman, respectiv de dinastia persană a Safevizilor. Cucerind fortăreața otomană Azov, în 1696, Petru a prins gustul victoriei și era hotărât să își extindă influența asupra Mării Negre. Știa, însă, că nu se putea pune de unul singur cu Imperiul Otoman.

De aici, i-a venit ideea strălucită de a trimite o misiune diplomatică pentru a obține sprijinul altor puteri europene împotriva turcilor. Încerca astfel, să reactiveze ”Sfânta Ligă”, o uniune a puterilor creștine înființată de papa Inocențiu al XI-lea în 1684. Cel mai mult îl atrăgea, însă, posibilitatea de a călători el însuși și de a lua contact direct cu civilizațiile europene, pe care le aprecia atât de mult.

Tot înainte, ca rusul

Primăvara anului 1697 a dat semnalul de plecare pentru Petru și cei 250 de oameni care îl însoțeau. Estimau că turneul avea să dureze în jur de 18 luni. Pe lângă know-how, țarul spera să angajeze specialiști militari și în domeniul construcției de nave și să achiziționeze echipamentele necesare pentru construirea de arme și nave proprii. Deși era primul conducător al Rusiei care călătorea peste hotare și nu dorea să își dezvăluie identitatea, statura și manierele l-au trădat și puțini lideri europeni s-au lăsat păcăliți de deghizarea lui.

Misiunea a pornit cu stângul. La Curtea Franței și Austriei, Petru nu obține sprijinul la care spera pentru a lupta cu Imperiul Otoman. Europenii, în general, se arătau mai interesați să privească înspre Vest decât înspre Est și nu au manifestat interes pentru dorința lui Petru de a limita puterea otomană.

Ludovic al XIV-lea - Regele SoareLudovic al XIV-lea a fost un rege cu o personalitate puternică și a marcat istoria Franței și a Europei, prin realizări dar și prin excese

Olandezul navigator

Următoarea oprire, Olanda, avea să fie o experiență extraordinară pentru suveranul rus. În Zaandam intră ca ucenic la un constructor de nave. Pentru țar, să învețe despre tehnologia navală era un obiectiv crucial, dacă dorea să pună bazele unei flote rusești moderne. Navele olandeze erau considerate pe atunci printre cele mai performante din lume. Petru a fost găzduit în casa unui fierar, Gerrit Kist, care lucrase o vreme în Moscova și cu care țarul a legat o prietenie pe viață. Locuința fierarului, care a găzduit nobilul musafir, este astăzi muzeu. Vizita în Olanda avea să își pună cel mai mult amprenta asupra lui Petru. A deprins nu doar abilități tehnice, ci și sociale, însușindu-și stilul de viață european. Una din inovațiile importante pe care le-a preluat a fost furtunul de apă contra incendiilor, extrem de frecvente la Moscova. S-a familiarizat cu metoda chiar de la inventatorul ei, olandezul Jan van der Heyden.

A mers apoi la Amsterdam și, cu un pic de ajutor din partea primarului Nicolaas Witsen (recomandările funcționau deja), Petru a putut să pună în practică ce învățase la Zaandam. S-a angajat la cel mai mare șantier naval din lume, cel deținut de Societatea Indiile de Est, pe cheiurile căruia a petrecut patru luni. Pe lângă propria instruire, Petru și-a mai îmbogățit patrimoniul cu meșteri calificați și marinari, pe care i-a angajat. Premiul cel mare a fost, fără îndoială, Cornelis Cruys, un ofițer de rang superior din marina olandeză, pe care l-a convins să vină în Rusia și l-a numit vice-amiral al flotei. Olandezul a devenit cel mai apropiat sfătuitor al țarului în problemele navale, timp de decenii.

Cu calm englezesc...

...și-a continuat Petru călătoria înspre țara cu care Rusia împarte pasiunea pentru ceai. Aici l-a întâlnit pe regele britanic William al III-lea, la invitația căruia a vizitat orașele Oxford și Manchester, unde a învățat cu ce se mănâncă planificarea urbană. Va utiliza din plin aceste cunoștințe atunci când va ridica St. Petersburg. Tot în Anglia a avut întâlniri cu învățații vremii, Gilbert Burnet (filozof și istoric) și Edmond Halley (astronom și matematician). Curios să vadă tot ce se poate, Petru a trecut și pe la Observatorul Regal, Monetăria Regală, Societatea Regală, universități, școli și muzee. Și-a aprofundat abilitățile de constructor de vapoare în portul regal Deptford. A fost profund impresionat de instituția Parlamentului, participând la o ședință a legislativului englez. Regele Angliei, William al III-lea îi dăruiește oaspetelui său un yaht, The Royal Transport.

Regina de diamant, Elisabeta a II-a, cea mai longevivă suverană britanicăO regină care a văzut venind și plecând de la Casa Albă 11 președinți și a asistat vreme de 60 de ani la importante evenimente internaționale, merita o sărbătoare pe măsură

A mai trecut prin Leipzig, Dresda și Viena, întâlnindu-se cu August cel Puternic, regele Poloniei și cu Leopold I, conducătorul Sfântului Imperiu Roman. Cu toate că se declarau toți împotriva politicii otomane, nu s-au grăbit să își traducă vorbele în fapte și să încheie alianțe concrete cu Rusia. Deși Petru nu și-a atins obiectul de a închega o alianța europeană armată împotriva turcilor, a câștigat pe planul cunoașterii. Întors acasă, s-a apucat să întoarcă și Rusia pe dos, scoțând-o din Evul Mediu, cu forța, pe principiul orice șut e un pas înainte. Petru s-a întors din marea expediție cu 260 de cufere pline cu arme, instrumente științifice și matematice, unelte și un crocodil împăiat.

Revenit la domiciliu, pe boierii supraviețuitori i-a obligat să își radă bărbile sau să plătească o taxă pentru ele și a introdus moda europeană în îmbrăcăminte. A aliniat timpul la cel din Vestul continentului, introducând calendarul iulian, care începea de la nașterea lui Christos, spre deosebire de cel în uz, care începea la facerea lumii. Decizia a adus Rusia din anul 7208 în anul 1700.

A inițiat o serie de reforme sociale, administrative, militare și juridice care au modernizat Rusia, deși au fost aplicate în forță și prețul a fost destul de scump plătit. Pentru a dovedi că e cu adevărat adeptul expresiei ” Ce e vechi să plece, ce e nou, să vină”, a divorțat de soția sa, Eudoxia Lopukhina, la întoarcerea în Rusia.

Calendar, un dar pe care ni-l oferă istoriaCalendarul ne dă ritmul vieții de zi cu zi, marchează sărbătorile și stabilește marile evenimente de-a lungul existenței noastre

Cea mai mare problemă a lui o constituia rezistența la schimbarea a oamenilor, problemă cu care se confruntă și managementul modern. Atunci când a luat decizia de a înlocui incomodele seceri cu mai eficientele coase, în 1721, Petru afirma despre supușii săi: ”Chiar și atunci când ceva se dovedește a fi bun, oamenii nu îl acceptă pentru că e nou”.

Referințe:

rbth.com wikipedia.org

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept