01 ianuarie
Ziua marilor promisiuni
Rezoluții fără soluții
Promitem să mergem la sală, să ținem regim, să renunțăm la vicii, să ne purtăm mai frumos cu ceilalți și să fim mai generoși. Dacă numai jumătate din rezoluțiile pe care oamenii le fac la începutul anului s-ar împlini, am avea un adevărat Paradis pe Pământ. Mai ales că omenirea practică, sub o formă sau alta, acest sport de mii de ani. Obiectivele s-au mai schimbat în timp, însă esența e aceeași - să devenim mai buni. Întrebarea fundamentală rămâne și ea neschimbată: de ce nu reușim?
Rezoluții de Anul nou, obiceiuri vechi
Babilonienii din Antichitate au fost primii care au formulat rezoluții cu prilejul Anului Nou, în urmă cu 4.000 de ani și care au ținut sărbători consemnate și organizate în onoarea acestui eveniment. Deși perioada era diferită, pentru ei Anul Nou debutând în martie, odată cu semănatul viitoarelor recolte, se aniversa același lucru, sfârșitul și începutul unor cicluri calendaristice. În timpul unui festival religios, care se întindea pe 12 zile, denumit Akitu, babilonienii încoronau un nou rege sau își reafirmau loialitatea față de cel existent. De asemenea, promiteau zeilor că își vor achita datoriile și vor returna obiectele împrumutate. Aceste promisiuni pot fi considerate strămoșii îndepărtați ai actualelor rezoluții de Anul Nou. Dacă erau îndeplinite, zeii aveau să îi răsplătească, protejându-i în anul care urma. Dacă nu reușeau să se țină de cuvânt, ar fi căzut în dizgrația zeilor și nimeni nu își dorea așa ceva.
Alexandru Macedon, geniu militar și politic, a întemeiat cultura elenistică și a clădit un imperiuAlexandru cel Mare, pornind din Macedonia, nu a pierdut nicio bătălie și a construit cel mai mare imperiu cunoscut al vremii sale
O practică similară exista în Roma Antică. Înainte ca Julius Caesar să stabilească ianuarie ca prima lună a anului, romanii considerau și ei că anul începe în martie. Magistrații orașului erau învestiți în funcție, începând cu ziua de Anul Nou. La 1 martie, vechii magistrați se prezentau în fața Senatului, pentru a demonstra că și-au făcut datoria conform legilor (o practică bună, care ar fi trebuit păstrată!). Apoi, cei care își începeau mandatul depuneau jurământul și își ocupau locul dat de funcția deținută. După ce Roma a devenit capitală de imperiu, în 27 î.Chr., ziua de Anul Nou a devenit cadrul în care militarii și conducătorii orașelor jurau credință împăratului. Împăratul reformator Julius Caesar a modificat calendarul și a stabilit ca ziua de 1 ianuarie să marcheze debutul anului,începând din 46 î.Chr. Prima lună a anului, numită după Ianus, zeul cu două fețe al cărui spirit locuia în cadrul ușilor și al arcadelor, avea o semnificație specială pentru romani. Considerând că Ianus se uită, concomitent, și în anul care a trecut și în cel care vine, aceștia ofereau sacrificii zeității și făceau promisiuni de bună purtare pe viitor.
Pentru primii creștini, prima zi a anului a devenit un prilej de meditație asupra greșelilor comise în anul încheiat și a stabilirii unor modalități de a le îndrepta sau de a nu le mai face. În 1740, pastorul englez John Wesley, fondatorul metodismului, a inițiat un serviciu oficiat mai ales în noaptea de Anul Nou și în prima zi a anului. Credincioșii citeau din Scriptură și intonau imnuri religioase, oferind astfel o alternativă la aniversarea zgomotoasă și adesea dezmățată prin care, de regulă, era sărbătorită venirea Noului An. Astăzi este o practică populară în cadrul bisericilor protestante evanghelice, mai ales în cadrul celor afro-americane, să se țină slujbe de noapte, la care oamenii participă, rostind rugăciuni și făcând promisiuni pentru anul care începe.
Martin Luther King, un lider care a luptat pentru un visMartin Luther King Jr. a luptat cu mijloace non-violente pentru ca drepturile civile ale tuturor oamenilor, indiferent de culoare sau statut social, să fie respectate
Rezoluții de azi, lăsate pe mâine
În ciuda originii sale, legate de religie, obiceiul rezoluțiilor este astăzi unul predominat laic. Oamenii nu mai fac promisiuni zeilor, ci lor înșile. Obiectivul nu mai este neapărat legat de respectarea unor norme religioase, ci mai mult de evoluție personală. Poate, de aceea, e și atât de dificil de respectat, pentru că nu ne mai raportăm la o zeitate, care ne-ar putea pedepsi pentru nerespectarea angajamentului luat, ci doar la propria persoană, cu care avem tendința să fim exagerat de îngăduitori. Guvernul american pune la dispoziția celor interesați chiar și un website, unde pot fi găsite cele mai populare rezoluții, venind în sprijinul nehotărâților. Însă, se pare, că această soluție furnizează doar dorințele, nu însă și ambiția necesară pentru punerea lor în practică. Conform unor studii recente, peste 45% dintre americani formulează rezoluții cu prilejul Anului Nou, stabilindu-și niște ținte, însă doar 8% dintre ei reușesc să le și atingă.
Gândește pozitiv pentru o viață mai fericităCea mai mare slăbiciune este renunțarea. Cel mai bun drum spre succes e să mai incerci o data, spunea Thomas Edison
Dar acest anti-record nu ne va opri să promitem, în fiecare an, la 1 ianuarie, că vom deveni variante mai bune ale noastre, în fond avem 4.000 de ani de experiență în domeniu!
Referințe: