20 mai 1873

Levi Strauss și Jacob Davis primesc brevetul pentru prima pereche de blugi cu nituri

Boutique Adrian S.

Blue jeans forever!

Incredibil, dar adevărat! Au existat vremuri când blugii nu făceau parte din patrimoniul vestimentar al omenirii. Din fericire, această epocă de tristă amintire a luat sfârșit la 20 mai 1873, când comerciantul Levi Strauss, din San Francisco și croitorul Jacob Davis din Nevada au primit din partea Oficiului pentru Brevete și Mărci al Statelor Unite patentul nr. 139 121. Era actul de naștere pentru o piesă de rezistență din garderoba generațiilor care au urmat: blugii cu nituri, blue jeans, pe numele lor de botez. Concepuți ca pantaloni de lucru, pentru minerii și crescători de vite din Vestul mai mult sau mai puțin sălbatic, au ajuns azi să fie universal valabili: de la ținute sport la cele elegante, de la costumații casual la cele office, oriunde, oricând și oricum, dacă te îmbraci cu o pereche de blugi, nu dai greș.

Levi Strauss in the house

Născut cu numele de Loeb Strauss, în localitatea Buttenheim, din Bavaria, în anul 1829, viitorul erou al industriei textile a emigrat la New York, în 1847, împreună cu surorile sale mai mari. Pentru că prenumele era mai greu de pronunțat de către vorbitorii de limbă engleză și poate pentru a se încadra mai bine în peisaj, din 1850, Loeb își schimbă numele în Levi. Spritul întreprinzător caracteristic evreilor este prezent și în familia Strauss. Tânărul Levi lucrează pentru o vreme în băcănia din New York a fraților săi mai mari, J. Strauss Brother & Co, învățând de la aceștia tainele comerțului.

Materialele viitorului, organice și prietenoase cu mediulViitorul ne aduce haine din fibre organice, cu proprietăți asemănătoare materialelor folosite în prezent, dar mult mai ecologice

Dorind să fie pe propriile picioare și simțind mersul vremurilor, în 1853, Levi Strauss a plecat să-și găsească norocul. Perioada Goanei după aur tocmai dădea startul unei nebunii generalizate care atrăgea o mulțime de personaje pestrițe către Coasta de Vest. Levi și-a deschis propria băcănie în San Francisco, ca reprezentanță regională a firmei familiei sale. Apoi și-a extins aria de produse, începând să importe îmbrăcăminte și țesături, alături de produsele de băcănie. Coloniile căutătorilor de aur se înmulțeau ca ciupercile după ploaie, iar Levi a urmat trendul, deschizând mai multe magazine mici peste tot pe coasta Californiei și a altor state din zona de vest. Din 1866, Levi Strauss și-a mutat compania într-un sediu mai mare, fiind deja un binecunoscut om de afaceri și susținător al comunității evreiești.

Levi Strauss, un antreprenor de succes (1829–1902) [sursa imagine]

O idee croită pe succes

Jacob Davis născut în orașul Riga din Letonia, era croitor în Reno, statul Nevada și client fidel al lui Levi Strauss de la care cumpăra țesături. Într-o zi, a venit la atelierul lui Jacob o femeie care l-a rugat să-i facă soțului ei o pereche de pantaloni care să reziste mai bine la solicitările zilnice. Analizând modul în care ar fi putut să crească rezistența pantalonilor, lui Davis i-a venit ideea să pună nituri metalice în punctele de tensiune ale materialului. Rezultatul a fost mai mult decât satisfăcător, iar croitorul a realizat că brevetarea acestei născociri ar putea aduce bani buni.

În croitoria sa, Jacob Davis (1831–1908), producea lucruri pentru folosință îndelungată: corturi, pături pentru cai, rogojini pentru coviltirele căruțelor, folosind pânză forarte groasă pe care o cumpăra de la magazinul lui Levi Strauss & Co. [sursa imagine]

Însă, pentru a obține brevetul era nevoie să acoperi costurile birocratice, în valoare de 68 de dolari (o sumă nu tocmai mică la acea vreme). Croitoria nefiind o afacere din calea afară de profitabilă, Jacob nu dispunea de acești bani pentru a înainta solicitarea de certificare a noii sale creații. De aceea, i-a scris o scrisoare lui Levi Strauss, în 1872, povestindu-i despre metoda de confecționare a unor pantaloni de lucru, întăriți cu nituri la cele două capete ale intrării în buzunare, făcându-i astfel mai rezistenți. I-a propus lui Levi Strauss să susțină financiar patentarea ideii, iar cei doi să devină parteneri. Levi Strauss a fost foarte entuziasmat, astfel cei doi au patentat împreună ”Improvement in Fastening Pocket-Openings” o inovație aprobată de către Oficiul pentru Brevete și Mărci ale Statelor Unite prin patentul nr. 139 121 din data de 20 mai 1873.

În lume se vând anual peste 1.240.000.000 (peste 1 miliard) perechi de blue jeans și se estimează că peste 96% dintre americani au cel puțin o pereche de blugi.

Levi Strauss l-a adus pe Jacob Davis în San Francisco pentru a supraveghea producția de ”salopete de blugi” așa cum erau denumiți inițial. La început, au avut angajați care lucrau de acasă, dar, din 1880, Strauss și-a deschis propria fabrică. Cu câțiva ani mai devreme, Levi, împreună cu doi asociați, cumpărase Misiunea și Morile de Lână Pacific de la fostul milionar comerciant de argint William Ralston. Multe din morile de bumbac au fost utilizate să fabrice material pentru pantalonii și hainele Levi Strauss & Co. Inițial, țesătura pentru blugi, denumită denim, sosea de la Fabrica Amoskeag din Manchester, New Hampshire, companie cunoscută pentru calitatea materialului produs.

Imaginea de pe patentul nr. 139 121 din 1873 (stânga). În același an Davis a început să coasă pe buzunarele din spate ale pantalonilor un model cu ață portocalie, pentru a diferenția produsele lor de cele ale competiției. Aceast design a devenit ulterior marcă înregistrată.

Faima acestor pantaloni care ”țineau la tăvăleală” s-a răspândit rapid printre muncitori și fermieri. Deși cererea devenea mare și în ciuda popularității produselor lui Levi Strauss, o pereche de blugi nituiți costa doar 1,25 dolari. Faptul că Levi Strauss deținea acel patent, i-a permis să beneficieze de avantajele monopolului asupra produsului, timp de 20 de ani până când brevetul a intrat în domeniul public.

Din 1890, acești blugi au primit numărul 501, număr care a rămas folosit ca marcă distinctivă până azi. Când patentul a expirat, zeci de producători de îmbrăcăminte au început să imite pantalonii produși de Levi Strauss & Co.

O lume întreagă pe drum, Route 66Route 66 este un drum legendar, de-a lungul căruia s-au scris povești, cântece și cărți, au înflorit și au falimentat afaceri și pe care a trecut o parte din istoria Americii

Până în anii 1920, salopetele de lucru Levi Strauss erau purtate doar de muncitorii bărbați. În anii 1950, elevii de liceu i-au utilizat într-un mod radical, pentru a se defini pe ei înșiși, dorind să arate mai adulți, mai rebeli, diferiți de generațiile părinților lor, care nu purtau blugi.

Un deceniu mai târziu, în anii 60, blugii au devenit un simbol al egalitarismului, o uniformă pentru adolescenții aflați, ca de obicei, într-un război al generațiilor. Au venit și anii 70, o decadă marcată de individualism, care a dat startul culturii celebrității, dar și superficialității. Acum blugii fac parte din sex-appeal, devenind un obiect din arsenalul modei și seducției. A urmat Calvin Klein, care a dus blugii pe podiumurile prezentărilor de modă cu sloganul care a făcut împrejurul lumii, rostit de Brooke Shields: ”Nothing comes between me and my Calvins”. Anii ”90 au urcat denimul pe ringurile de dans, pe marile ecrane și pe scenele de concerte rock.

Coca-Cola, o băutură răcoritoare care a cucerit lumeaCoca-Cola este cea mai cunoscută băutură răcoritoare din lume și a fost creată la Atlanta, ca medicament, de farmacistul John Pemberton

Numele cu care au intrat în istorie, ”Levi”s”, e un termen inventat de public, prin prescurtarea lui Levi Strauss, la fel cum ”coke” a devenit denumirea utilizată pentru Coca Cola. Tot mai frecvent lumea făcea referire la blugii Levi Strauss folosind exprimarea ”Levi”s”, iar cei de la firmă l-au făcut rapid marcă înregistrată. Blugii ”Levi”s” sunt mereu la modă și la mare preț, după cum s-a dovedit și la o licitație din 1997, când una din primele perechi de blugi Levi”s s-a vândut pentru respectabila sumă de 25.000 de dolari. Blugii Levi”s ne-au arătat că și un început modest poate duce către un viitor fabulos.

Referințe:

history.coms levistrauss.com levistrauss.com ideafinder.com

foto creditshopify.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept