28 mai 1937

Este fondată fabrica de automobile Volkswagen (VW)

Auto - moto - velo Adrian S.

Popularitate, înainte de toate

Denumirea Volkswagen se traduce, simplu, prin ”mașina poporului”, nume pe care l-a onorat de-a lungul timpului, fiind un autoturism accesibil și fiabil, care a cucerit piața internațională. Asta cu toate că debutul său s-a produs într-un moment istoric mai puțin fericit al istoriei germane. În perioada ascensiunii Partidului Național Socialist, la începutul anilor 1930, Adolf Hitler visa ca fiecare cetățean german să își permită o mașină de familie, pentru a da peste nas concurenței americane și a câștiga simpatia publică. Pentru că tehnologia nu permitea realizarea proiectului la un preț accesibil, a fost luată decizia ca statul să finanțeze punerea lui în aplicare. Pe data de 28 mai 1937 s-a deschis în Berlin Compania pentru pregătirea mașinii populare germane, care, un an mai târziu, în 16 septembrie 1938, și-a schimbat numele în ”Volkswagenwerk GmbH”. Era o vreme când ordinele se executau, nu se discutau, iar construcția fabricii a început în 28 mai 1938 în noul oraș Stadt des KdF-Wagens (actualul Wolfsburg) construit și el special pentru muncitorii de la uzină.

Mașina de război germană

La începutul anilor 1930, industria auto germană era axată pe realizarea modelelor de lux la care omul de rând nu putea să aibă acces. Conform unor statistici ale vremii, abia unul din cincizeci de germani avea un autoturism, majoritatea putându-și permite doar motociclete. Pornind de la această premisă, mulți producători de autoturisme își căutau noi oportunități de piață, unii dintre ei încercând proiecte de mașini populare pe modele cum ar fi: Mercedes 170H, Adler AutoBahn, Steyr55 și Hanomag 1.3L, autoturisme de mai mici dimensiuni și de mic litraj potrivite pentru o familie.

Ferdinand Porsche, un foarte cunoscut designer pentru mașini de lux și de curse, încerca de ani buni să găsească un manufacturier interesat de autoturisme potrivite pentru o familie. El a intuit că acest gen de mașini le vor devansa pe cele de lux, de aceea, în anul 1933, a conceput un model denumit ”Volksauto”(autoturism popular). S-a conturat un autoturism având motorul răcit cu aer, suspensia cu bare de torsiune, cu formă de gândac și capota rotunjită, pentru o mai bună aerodinamică, necesară motorului de mic litraj.

Ferdinand Porsche, prezentând Fürer-ului o machetă a viitoarei ”mașini a poporului”

În 1934, când deja aceste proiecte erau în fazele de dezvoltare și demarare a producției, s-a implicat și Adolf Hitler solicitând realizarea unui vehicul capabil să transporte doi adulți și trei copii la o viteză de 100km/h, dorindu-și ca cetățenii germani să aibă același acces la autoturisme ca cei americani. Mașina populară trebuia să fie disponibilă cetățenilor celui de-al Treilea Reich printr-un plan de economii la un preț de 990 marci (echivalentul în 1930 a 396 dolari americani). Costul unui astfel de autoturism era echivalent cu cel al unei motociclete la un venit mediu al cetățeanului german de 32 mărci pe săptămână.

Schița realizată de Adolf Hitler la discuția cu Ferdinand Porche și celelalte persoane angrenate în proiectul mașinii poporului

Ideea Führer-ului era ca germanul de rând să-și poată cumpăra propriul autoturism, folosind o schemă de de economisire de tipul: ”Pui cinci mărci pe săptămână deoparte, dacă vrei să conduci propria mașină.” Acest program a fost utilizat de 336.000 de persoane dar s-a dovedit irealizabil din punct de vedere financiar. Cumpărarea simpatiei publice nu îmbracase încă forma găleților, sticlelor cu ulei sau kilogramelor de făină, așa că Hitler a ales să își câștige votanții, susținând cu banii statului proiectul mașinii populare.

Bicicleta care se transformă în mașină se numește PodRideVremea capricioasă din Suedia a inspirat inventarea unei biciclete care se comportă ca o mașină și se numește PodRide

Prototipurile mașinii numite ”KdF-Wagen” (”Forță prin bucurie”) au apărut în anul 1938, fiind produse la Stuttgart. Erwin Komenda, fostul designer șef al lui Ferdinand Porsche, și-a ales echipa și a realizat design-ul, care se regăsește în silueta tipului Beetle de azi. Se pare că a fost primul autoturism construit cu ajutorul tunelului aerodinamic, metodă utilizată pentru construcția avioanelor germane încă din anii 1920. Mașina a fost supusă unor teste riguroase, atingând recordul de 1 milion de kilometri.

Producția uzinei a început în 1939, rezumându-se la un număr redus de autoturisme. Deși pe 20 aprilie 1944, la cea de-a 55 aniversare a lui Hitler, acestuia i-a fost prezentat primul model cabriolet, nici unul dintre beneficiarii programului de economisire nu a intrat în posesia mașinii așteptate. Războiul a schimbat producția pentru autovehicule militare. La fel ca toată producția din timpul războiului, cei 15.000 de muncitori de la uzină erau neplătiți fiind folosiți ca sclavi, mulți provenind din lagărele de concentrare.

O legendă Bugatti, uitată într-un garajMașinile Bugatti sunt adevărate legende în lumea automobilismului, fiind renumite pentru performanțe, viteză și design extraordinar

Make cars, not war

În aprilie 1945, Orașul KdF și uzina VW, foarte afectate de bombardamente, au fost capturate de americani și transferate britanicilor, fiind în zona lor de ocupație. Comandantul unității britanice, Ivan Hirst, afirma că uzina de autoturisme a devenit mai mult un ”animal politic” decât o intreprindere comercială. Inițial, a existat un plan ca uzina să fie utilizată pentru întreținerea vehiculelor militare sau să fie demontată și trimisă în Marea Britanie în contul reparațiilor de război.

Hirst a revopsit întreaga fabrică în verde convingând Armata Britanică să comande 20.000 de autoturisme. Datorită lipsei de personal și a crizei refugiaților, dar și a lipsei de carburatoare producția de mașini a fost întreruptă. Dând dovadă de ingeniozitate și spirit managerial, dar acordând atenție și laturii umane, Hirst și asistentul său german, Heinrich Nordhoff, au reușit să stabilizeze și situația socială și producția de mașini. Primele 100 de autoturisme au fost destinate personalului din forțele de ocupație și Poștei Germane.

Semafoarele, dacă sunt folosite corespunzător, fluidizează traficul în marile orașeSemaforul cu trei culori, care ne coordonează azi în trafic, deși ni se pare ceva banal, a avut o istorie îndelungată și cu multe peripeții

Planul industrial pentru Germania de după război a stabilit o serie de reguli cu privire la procentele de producție pe sectoare de activitate. Astfel, producția de mașini era limitată la 10% din producția anului 1936, iar din 1946 au început să producă 1.000 de mașini pe lună. Din cauza deteriorării acoperișului și ferestrelor, uzina trebuia să-și întrerupă activitatea pe vreme de ploaie, fiind nevoiți să dea la schimb mașini pentru oțel. Totuși, producția a continuat să crească, chiar dacă nu se știa ce se va întâmpla cu uzina. A fost făcută o ofertă reprezentanților industriilor constructoare de motoare din America, Australia, Marea Britanie și Franța. După inspecția uzinei, făcută de Sir William Rootes, conducătorul grupului Britanic Rootes Group, acesta i-a spus lui Hirst că proiectul va eșua în maximum doi ani, iar mașina produsă este prea urâtă și zgomotoasă. Cu toate acestea, ironia sorții face că Volkswagen își produce Gândacul chiar și azi, la 30 de ani după ce Rootes dă faliment din cauza lui Chrysler, în 1978.

Wolfsburg, vedere aeriană. În stanga se pot observa furnalele fabricii VW, aflată în spatele hotelului Ritz-Carlton de 5 stele [sursa imagine]

În martie 1948, britanicii oferă cu titlu gratuit uzina Volkswagen celor de la Ford. Atunci, Henry Ford II, fiul lui Edsel Ford, călătorește în Germania de Vest pentru discuții. La discuții, alături de Heinrich Nordhoff, a fost prezent și Ernest Breech, președintele consiliului de conducere al Companiei Ford. Întrebat de Henry Ford II care este opinia lui cu privire la uzină, Breech spune atunci: ”Domnule Ford, nu cred că ceea ce se oferă merită o centimă”. Astfel, Ford lasă Uzina Volkswagen să se reconstruiască singură, sub conducerea lui Nordhoff.

Modelul Ford T, maşina secolului XXHenry Ford a pornit motorul industriei de automobile, făcând din mașină un mijloc de transport eficient și accesibil, prin producția de serie a modelului Ford T

Din anul 1948, Volkswagen a devenit un important simbol al regenerării Germaniei de Vest. Heinrich Nordhoff a fost ales director, pe baza experienței sale, fiind superivzor al producției de mașini civile și militare în perioada 1930-1940. Uzina a fost reformată ca un trust aflat sub controlul guvernului Germaniei de Vest și al guvernului landului Saxonia de Jos. Pe lângă introducerea în producție a vehiculului utilitar Volkswagen Tipul 2 (van, pick-up and camper), a fost produs modelul sport VW Karmann Ghia.

Volkswagen a expus prima oară în Statele Unite ale Americii în 1949, reușind să-și vândă ulterior mașinile pe această piață sub denumirea de Mașina Victoriei (Victory Wagon). Ulterior, în 1955, a fost înființată Compania Volkswagen pentru America. Ulterior, producția lui Volkswagen Tipul 1 (Beetle) a început să crească semnificativ, ajungând, în 1955, la un milion de exemplare. Competiția dintre Ford modelul T și Beetle face ca, pe 17 februarie 1972, Gândacul german să-și vândă exemplarul cu numărul 15.007.034 al celui mai produs vehicul din istorie.

În Marea Britanie, importatorul oficial al Volkswagen era Colborne Garage of Ripley care a început afacerea cu subansamble necesare modelelor de Volkswagen aduse acasă de soldații britanici la reîntoarcerea din Germania.

Volkswagen a ajuns în Canada cu 12 mașini în 10 iulie 1952. Exemplarele erau destinate Expoziției Naționale Canadiene din august 1952 și au avut parte de o primire foarte bună. Din anul 1955, vânzările constante au permis construirea în Toronto a unei uzine Volkswagen, pe o suprafață de 130.000 mp, urmate de clădiri administrative, magazin de prezentare, unitate de service, reparații și piese, toate pe o suprafață de 5.600 mp.

Gândacul intră în Golf

VW și-a extins linia de producție în anul 1961, prin introducerea modelelor Tip 3 (Karmann Ghia, Notchback, Fastback, Variant). În Statele Unite modelul Variant era denumit ”Squareback”.

Din 1969, apare Tipul 4, mult mai mare, deosebirea față de vehiculele anterioare fiind legată de construcția monobloc a motorului, transmisia complet automată, injecția electronică și o putere crescută.

Volkswagen adaugă listei sale de mașini un Super Beetle (Tipul 131) în 1971. Acesta diferă de clasicul Beetle, prin utilizarea suspensiei Mac Pherson, în locul barelor de torsiune din față, un parbriz curbat, sistemul de direcție cu pinioane în locul celor cu bilă și un spațiu mai generos pentru bagaje.

În 1973, Volkswagen introduce tema vehicolului militar, Tipul 181, cu denumirea Trekker în Europa sau Thing în America, reamintind de mașinile din timpul războiului. Varianta militară a fost produsă pentru Armata Germană și NATO, în era Războiului Rece, între anii 1970-1979.

Beetle a PASSAT mingea la Volkswagen

Începând cu 1973, Volkswagen a intrat în dificultate, pentru că modelele 3 și 4 se vindeau foarte puțin în comparație cu Beetle, iar acesta începea și el să intre în declin pe piețele din Europa și America de Nord. Era oarecum evident că Beetle se apropie de pensie, însă Volkswagen nu avea încă idee cu ce să-l înlocuiască. Uzinele Audi, aflate în vistieria Volkswagen, au devenit asul din mânecă. Experiența lor în tracțiunea pe față și răcirea motoarelor cu apă a permis trecerea la o nouă generație de mașini: Passat, Sciroco, Golf și Polo.

Așa arată cel mai mare showroom din lume. Are 20 de etaje și poate găzdui 600 de mașini, gata de livrare.

Primul din serie a fost Volkswagen Passat (cunoscut în SUA drept Dasher), introdus pe piață în anul 1973. Era o versiune fastback a lui Audi 80, de la care a preluat multe din părțile mecanice sau de caroserie. Versiunile combi sau de familie au fost disponibile în diverse țări, dominând piața europeană pentru mulți ani.

Din primăvara lui 1974, urmează Scirocco, o mașină coupé, desenată de Giorgetto Giugiaro, care utiliza o platformă Golf nelansată încă. Modelul Golf a apărut în 1974, prima generație fiind comercializată în Statele Unite și Canada, între 1975-1985, iar generația a cincea între 2006-2009. Modelul a fost proiectat de același italian, Giorgetto Giugiaro. Designul incorpora tendințele mașinii mici de familie stabilite de Mini, în 1959. Modelul Golf avea motorul transversal, răcit cu apă, având tracțiunea pe față, și un volum hatchback, format care a dominat segmentul de piață încă de la început. Producția Gândacului -Beetle s-a încheiat la Wolfsburg odată cu începerea producerii modelului Golf.

Din 1975, a urmat modelul Volkswagen Polo care venea să-l relanseze pe Audi 50, fiind un hatchback cu 3 uși proiectat de Bertone. Modelul Polo a devenit fundamentul modelului Volkswagen Derby, care și-a făcut apariția din 1977. Polo avea să intre pe un segment de piață dominat de Fiat 127 și Renault 5, dar și de Austin Metro și Ford Fiesta. S-a vândut foarte bine în Germania de vest, în Europa de Vest și a devenit foarte popular în Marea Britanie.

În anii 1980, vânzările Volkswagen au fost diminuate de concurența japoneză și americană. Au reușit să recâștige teren prin introducerea generației a doua de Golf, GTI și Jetta. Motorul denumit GTI a devenit mașina anului 1985.

Președintele Carl Hahn a decis să extindă compania, cumpănd 75% din pachetul majoritar, apoi întreaga fabrică SEAT.

New Power Generation

Volkswagen își lansează a treia generație de Golf, care devine mașina europeană a anului 1992. În 1994, iese la lumină conceptul de design J Mays - Concept One, o temă retro care vine să remodeleze Gândacul original bazandu-se pe platforma Polo. Pentru că are succes, versiunea de producție se numește New Beetle și este montată pe o platformă de Golf.

Se lansează apoi în Europa anului 1995, Sharan, un rezultat al asocierii cu Ford, care a mai dat viață și modelelor Ford Galaxy și Seat Alhambra. Evoluția mașinilor Volkswagen continuă cu Golf Mk4, introdus la finele anilor 1997. Șasiul său a devenit platformă pentru alte mașini produse de grupul Volkswagen cum ar fi: Volkswagen Bora (varianta sedan denumită Jetta în SUA), Seat Toledo, Seat Leon, Audi A3, Audi TT și Skoda Octavia.

Apare în anul 1998 visul orășenilor, noul Lupo, o variantă mai ușoară care poate să parcurgă 100 de km cu doar 3 litri de motorină, devenind astfel și cea mai eficientă mașină urbană a vremii sale.

Perioada actuală aduce cea de-a cincea generație pentru Volkswagen Jetta, a treia generație de Scirocco și a șaptea generație de Golf. Aici trebuie menționat că parteneriatul cu Daimler SA aduce motorul BlueTec, o tehnologie curată pentru diesel, preluată de la mașinile și camioanele Mercedes Benz. Motoarele pe motorină produse de Volkswagen puteau, încă din 1996, să funcționeze cu carburant biodiesel. Chiar Agenția Americană pentru Protecția Mediului recunoaște că 4 dintre cele 10 vehicule cele mai eficiente aflate pe piața americană sunt produse de Volkswagen.

Parteneriatul cu Porsche îi facilitează lui Volkswagen producția primului SUV denumit Touareg și, mai târziu, Audi Q7. Pentru că este destul de criticat, VW plănuiește să adauge liniei un alt SUV din clasa compact, prezentat la Salonul Auto de la Geneva din 2006, sub numele Tiguan.

Volkswagen are în vedere și segmentul city, și iese pe piață cu City Golf și City Jetta, doar pe piața canadiană, în septembrie 2006. În 2013 începe și producția limitată a modelului VW XL1, foarte ușor și economic.

Cum era de așteptat VW se îndreaptă și spre vehiculele electrice. Transform 2025+ este o parte a strategiei sale de a lansa mai mult de 30 de vehicule electrice până în 2025 și de a vinde anual 2-3 milioane de astfel de vehicule, ajungând la un procent de 20-25% din totalul vânzărilor sale.

Grupul Volkswagen este azi o companie internațională care produce autoturisme și camioane, inclusiv Audi, Seat, Lamborghini, Bentley, Bugatti, Scania, MAN și Skoda. Sediul său central a rămas în Wolksburg, Germania. VW deține peste 20% din întreaga piață auto prin toate produsele sale vândute, în anul 2010 VW înregistrând vânzări de 6,29 milioane de vehicule pe an.

Referințe:

wikipedia.org history.com

foto creditfanpop.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept