Colindele, de la Viflaim la Youtube

Artă și cultură Monica

Își mai găsesc colindele loc în viața noastră?

Maria Alexandra Hojda spune că da. Și este o voce autorizată, pentru că vine din inima colindatului, din Maramureș, dintr-o familie în-cântătoare, cu trei surori-privighetori. Ea însăși este dovada unei minunate tranziții, prin care tradițiile renasc, se îmbogățesc și evoluează cu fiecare generație. Unul din unchii săi, învățătorul și folcloristul Petru Bilțiu Dăncuș, este cel care a adaptat, la sfârșit de secol XIX, textele biblice despre Nașterea Domnului, în formula piesei de teatru popular, Viflaimul. Maria duce mai departe filonul folcloric al rădăcinilor ei, turnând structura lirică a colindului în forma plină de energie a muzicii din zilele noastre, împreună cu colegii de la The TM GROOVE (Horea Crișovan, Florin Cvașa, Mircea Ardeleanu Jr., Aurel Dragalina). De pe ulițele din Ieud, pe canalele de Youtube, ei arată că adevăratul sens al Crăciunului, de a reaprinde lumina speranței an de an, este viu peste timp.

Deschide ușa, creștine...

În Maramureș, acesta nu e un simplu vers, ci o realitate, acum poate mai umbrită de ritmul trepidant al societății contemporane, care nu a iertat nici acest colț de țară. Maria își amintește cu ochi strălucitori de Crăciunul copilăriei, în care toate casele aveau porțile deschise, luminile aprinse și mesele întinse. Obiceiul colindatului aducea oamenii împreună, într-o stare de fericire generală și armonie deplină. Cetele de colindători umpleau străzile și intrau în fiecare curte, ca toată lumea să afle vestea cea bună. Iar de primit, sunt primiți în fiecare gospodărie, pentru că nimeni nu riscă să fie pedepsit cu urarea ”Dacă nu ne deșchideți/Pă pereți crească bureți..”

Bethleem, oraşul unde Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, în umila iesleBethleem, numit și „casa pâinii”, orașul din care au pornit spre glorie eternă Iisus și David, este azi și un centru turistic important, mai ales de Crăciun, când pelerinii vin aici, asemeni magilor călăuziți în trecut de Steaua de la Răsărit

Pentru că și-au dat osteneala să vină prin zăpadă și frig la ușa lor, stăpânii casei îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci și cozonaci, obiceiul de a da bănuți fiind de dată relativ recentă. Asta pentru cei mici, care pornesc mai devreme cu colindul, lăsând loc, mai târziu, echipelor mari, care au parte și de tradiționala tratație cu horincă. Dacă nu guști, se supără gospodarul și, cum nimeni nu trebuie să fie supărat de Craciun în Maramureș, colindatul până spre zi e treabă serioasă...

Spiritual vs. Comercial

Seara de Ajun, cu colindele și obiceiurile ei, reprezintă încununarea unei perioade de pregătire menite să ne deschidă calea spre marea sărbătoare. Acest sens al pregătirii se pare că a avut cel mai mult de suferit. Pe vremea când Maria și frații ei colindau la propriu prin Ieud, pregătirea însemna post, rugăciune, purificare, curățenie interioară și exterioară. Carnea era exclusă din meniu și pentru copii și nici chiar la tăiatul porcului nu se ”spurcau” la gustări neîngăduite. Curtea și casa erau dereticate prin toate ungherele. Pregătirile curgeau după reguli și ritualuri din vremurile de demult, păstrate și date mai departe cu bucurie.

Pare o poveste desprinsă din cărți cu file îngălbenite, comparativ cu goana după cadouri, ornamentele care apar pe rafturile marilor magazine încă din octombrie, programările la coafor și inflația de Moși Crăciuni care au ajuns să fie sinonime cu pregătirile de Crăciun în aglomerata noastră viață. Prea puțin ne mai gândim la ”sărbătorit” se spune adesea și poate e adevărat.

Charles Dickens și minunata sa Poveste de CrăciunO poveste de Crăciun despre puterea magică de a readuce iubirea în suflet și lumina în viața fiecăruia dintre noi

În loc să ne întâlnim la biserică să repetăm scenele din Viflaim cu nașterea Mântuitorului, ne întâlnim pe scările mall-ului, pentru a repeta aceleași scene de shopping an de an.

Însă Maria crede că tradiția și modernitatea nu se exclud. Ea reușește să își păstreze naturalețea în lumea colorată a show-bizului. Cu trăistuța de moroșancă pe umăr și look-ul #nomakeup e o prezență originală, care aduce un suflu proaspăt atunci când intră pe scenă.

Rocking on Heaven”s Door

Muzica e divină și, în același timp, de vină pentru că Maria a ales să fie artistă. În sufletul ei, educația și valorile de acasă au rămas nealterate, în timp ce viața a purtat-o pe zbuciumatele căi ale industriei muzicale. La fel, în multe din piesele pe care cu mare dragoste le cântă împreună cu The TM GROOVE, dă o nouă viață poveștilor lirice din Maramureș, îmbrăcându-le în haine contemporane, fără să le altereze esența.

The TM Groove: Maria Alexandra Hojda, Horea Crișovan, Florin Cvașa, Mircea Ardeleanu Jr., Aurel Dragalina.

Au reușit să împrietenească vechiul Colind al Cerbului cu noile ritmuri, care dau forță și dramatism poveștii. Și asta pentru că însuși mesajul piesei este unul puternic și dramatic. Suntem cu toții părți ale unui Univers în armonie și tot ceea ce facem, gândim și rostim poate păstra sau poate afecta acest echilibru. E nevoie să ne gândim la consecințele faptelor noastre și să aducem, fiecare în felul nostru și după propriile puteri, o lumină în această lume, este de părere Maria Hojda. Prelucrarea rock a părții în care vânătorul aleargă pe urmele potențialei victime și avertismentul acesteia, că oricine e mai mult decât pare a fi, transmite aceeași emoție, în altă gamă, ca și vocile colindătorilor de altădată.

Drăgaica sau Sânzienele, momente magice de varăSărbătoarea de Sânziene e un moment magic, în care putem afla ce ne rezervă viitorul și găsim leacuri tradiționale pentru sănătate și frumusețe

Important este să nu uităm de unde am plecat și unde dorim să ajungem, dar să parcurgem acest drum cu onestitate, iubire și respect față de ceea ce ne înconjoară. Tradițiile sunt binevenite și necesare, sunt un bagaj cu care pornim pe drumul vieții, la care adăugăm tot ceea ce filtrăm prin experiențele trăite. Esența lor este cea la care revenim în momentele de cumpănă și în cele de sărbătoare. De Crăciun, un timp al fericirii, ele ne aduc bucuria de a redescoperi că putem deveni mai buni, mai frumoși și mai umani, prin iubire, acceptare și compasiune. Și pentru ca această fericire să dureze, vă urăm și noi, ca orice moroșan, ”S-ajungeți mulți Crăciuni fericiți / Ca sara din ia”sară / Și ca sfânta zi de mâni!

Referințe:

The TM Groove

foto creditIulian Ignat

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept