Bob Dylan - Suflare în vânt

Artă și cultură Arianna

Bob cu bob despre Dylan

De Bob Dylan auzisem încă din frageda-mi copilărie, căci melodiile sale răsunau adesea în casă, iar cu trecerea timpului au ajuns chiar să îmi placă. Cu toate acestea, simt că România (încă) nu l-a îmbrățișat cum trebuie, căci sunt mulți cei care nu au auzit de maestru, ceea ce nu poate fi decât trist. Când Suflare în vânt a câștigat prestigiosul premiu Nobel pentru literatură, în anul 2016, nu mă pasiona nicidecum poezia - o găseam plictisitoare și credeam că e o pierdere de timp. Muulte s-au schimbat de-atunci!

Poezia muzicii

Cu timpul, Poezia m-a tras înspre ea cu atâta putere, încât nu am reușit să mă opun. Mi-am amintit astfel și de Suflare în vânt, care fusese între timp tradusă în română de Mircea Cărtărescu și am vrut musai să citesc. Totuși, teama îmi era destul de încolțită în atrii și ventricule - dacă traducerea nu va ilustra poemele cu aceeași măiestrie? Dacă esența lirică nu va mai fi la fel?

Anul apariției: 2012; Editura Humanitas, 256 de pagini, traducere de Mircea Cărtărescu. Ce spune Goodreads: 3,52/5. Ce spun eu: 4,5/5

Ei bine, versurile lui Boba Dylana (cum era Dylan poreclit de către apropiați) s-au dovedit a fi la fel de savuroase și în română, și în engleză, iar de le-aș citi în franceză sunt ferm convinsă că nu s-ar schimba nimic. Cărtărescu a tradus poemele astfel încât să fie cât se poate de muzicale și, totuși, să nu pară că sunt doar versurile unor melodii, cu un refren obsedant eventual. Poemele lui Dylan sunt cumva la granția dintre poezie și melodie - prea melodioase pentru a fi doar poezii și prea sofisticate pentru a fi doar melodii. Astfel se poate observa complexitatea actului liric al lui Dylan, sub traducerea lui Mircea Cărtărescu, o traducere cât se poate de obiectivă - cum însuși traducătorul recunoaște: Nu e Cărtărescu, e Dylan.

Librăria Humanitas a organizat o seară de poezie Bob Dylan - Suflare în vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu, cu invitați de seamă: traducătorul însuși, Dan C. Mihăilescu, Denisa Comănescu şi Alexandru Andrieş. [sursa imagine]

Poemele lui Bob Dylan, versurile pline de viu și altceva, pot părea fără de culoare și esență în ochii celui care nu i-a auzit niciodată vocea; după ce asculți piesele sale, vei vedea că tonalitatea cu care-i citești versurile este cu totul și cu totul diferită, iar vibrația poemului capătă alt sens.

Rock&Roll Hall of Fame, locul unde muzica aduce oamenii împreunăRock & Roll Hall of Fame e un spațiu dedicat muzicii și idolilor pe care aceasta îi produce, dar și un loc al înțelegerii universale prin artă.

Linia-i trasă

Blestemu-i rostit

Cel leneș de-acum

Va fi cel grăbit

Cum prezentul de azi

Va fi depășit

Şi lumea de azi va dispare

Şi cel urât ieri va fi azi iubit

Căci vremurile sunt în schimbare.”

Știați că: Bob Dylan, singurul muzician distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, și-a continuat netulburat turneul după aflarea veștii și nu a fost prezent la ceremonie, trimițând un discurs scris în loc. Oarecum similar procedase și cu ceva ani în urmă, în 2000, când piesa ”Things Have Changed” din filmul „Wonder Boys” a primit Oscarul, iar Dylan, aflat în turneu în Australia, a primit premiul via video.

Omul cu tamburină care bate la porțile raiului, anunțând schimbarea ce va să vină, ne-a arătat că muzica și poezia nu sunt suflare în vânt și că sfârșitul nu-i aici.

foto creditGettyImages / Guliver

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept