8 iunie 1949

apare romanul lui George Orwell, „1984”

Artă și cultură Monica

1984 - un an de roman

”Într-o societate liberă”, scria filozoful francez Montesquieu, ”nu e întotdeauna important ca indivizii să gândească bine, e suficient să GÂNDEASCĂ; din gândirea lor individuală se naște libertatea”. După două sute de ani, la 8 iunie 1949, prin romanul său futurist, 1984, scriitorul englez George Orwell oferea o tragică ilustrare a unei lumi în care libertatea de gândire a fost suprimată. Orwell intenționa să își intituleze cartea Ultimul om din Europa, pentru a sublinia calitatea fundamentală care diferențiază ființa umană de celelate viețuitoare și anume, capacitatea de gândi pentru sine.

Cuget, deci exist

Winston, personajul central al cărții, trăiește într-un regim care a anulat atât dreptul, cât și capacitatea indivizilor de a analiza și de a lua decizii. Singurul care se bucură de acest privilegiu intelectual este liderul, Big Brother. Cei care au trăit în atmosfera sumbră a regimurilor de tip dictatorial, inclusiv în cel comunist din România, vor regăsi aici multe din temerile, frustrările și experiențele personale. Orwell însuși s-a inspirat din tristele experiențe sociale ale nazismului și comunismului. Oceania (statul multinațional în care trăiește Winston) prezintă multe similitudini cu structura și funcționarea Uniunii Sovietice și statelor-satelit, contemporane autorului, dezamăgit de denaturarea doctrinei socialiste.

Într-un eseu intitulat 'Tu și bomba atomică', George Orwell a fost primul care a folosit sintagma 'Războiul Rece' pentru a defini diferențele de ordin ideologic și politic dintre URSS și Statele Unite ale Americii.

Îndeletnicirea lui Winston este emblematică pentru sistemul de mistificare promovat de orice sistem totalitar: are sarcina de a falsifica înregistrările și literatura politică, contribuind, astfel, la marea punere în scenă a propagandei. Pentru a sublinia ipocrizia, discrepanța dintre realitate și adevăr, ascunderea mizeriei sub flamura cuvintelor mari, de întreaga operațiune se ocupă Ministerul Adevărului (Ministry of Truth). Totuși, rațiunea și nevoia firească de a trece realitatea prin filtrul critic al părerilor personale, îl fac pe Winston să nu se regăsească în rutina impusă de un sistem absurd. Începe să își pună întrebări cu privire la înțelepciunea ”Fratelui cel Mare” și să își caute căi spre câștigarea libertății personale. Dar, în această bătălie pentru emancipare, este un luptător singuratic.

George Orwell (ținând în poză un câțel în brațe) a participat în războiul civil din Spania, în cadrul brigăzii internaționale. În fundal, cu ochelari, apare și Ernest Hemingway [sursa imagine]

Marea masă a oamenilor nu par să simtă nevoia de a gândi pe cont propriu, de a pune la îndoială sau de a cerceta în profunzime dogmele furnizate de-a gata. Semenii lui Winston și-au vândut dreptul inalienabil de a cugeta, pe o aparentă siguranță și bunăstare fizică. Winston pare să fie, cu adevărat, ultimul om de pe continent, dacă rasa umană se definește prin prisma abilității de a gândi liber.

Hemingway dăruiește lumii o capodoperă, Bătrânul și mareaBătrânul și marea, o operă de referință a scriitorului Ernest Hemingway, distinsă cu Premiul Pulitzer, ne duce în miezul unei lupte emoționante cu viața

Eroului nostru i se pare de neconceput să fie unicul personaj care să reziste campaniei de cucerire și anihilare a minții umane, dirijată de Big Brother. Are încredere în cine nu trebuie și își semnează propria condamnare la eșec. Când, în final, este, la rândul său ”convertit” să creadă necondiționat în doctrina Fratelui cel Mare, un alt sclav se naște, o altă rotiță intră în mașinăria sistemului și ultimul OM din Europa se stinge.

Big Brother”s Father

Scriitorul englez Eric Arthur Blair, cunoscut sub pseudonimul său literar, George Orwell, a lansat lumii întregi un avertisment, publicând la 8 iunie 1949, romanul 1984. Cartea e o declarație politică, nu o profeție, în ciuda faptului că multe din întâmplările descrise în ea au devenit o tristă realitate. Mesajul autorului era unul aparent simplu, dar de o profunzime admirabilă: 1984 poate fi în orice an, dacă oamenii nu sunt conștienți de amenințările la adresa libertății personale și nu își apără cel mai prețios drept, acela al gândirii independente.

Orson Welles a difuzat la radio o piesă care a băgat lumea în speriețiRăzboiul lumilor a fost un show radiofonic atât de realist încât americanii au crezut că o invazie reală a marțienilor avea loc în timp ce ascultau

Lumea distopică (termen modern construit prin opoziție cu utopie și care se aplică unei lumi imaginate și negative) a lui Orwell a produs o impresie profundă asupra contemporanilor dar și asupra generațiilor care au urmat. Ideile și termenii care apar în roman au intrat în cultura populară și în vocabularul curent: Big Brother, gândire dublă, non-vorbirea, poliția gândurilor, noul limbaj, orwellian, Camera 101 (camera de tortură de la Ministerul Iubirii, unde prizonierii sunt ”cumințiți” prin expunerea la cele mai groanice coșmaruri care îi bântuie). Acestea au devenit noțiuni înțelese pe scară largă și folosite pentru a defini concepte generale referitoare la abuzuri de natură politică sau socială.

Orwellian

Ca dovadă a impactului pe care cartea l-a avut asupra conștiinței colective, pseudonimul literar al scriitorului a fost transformat în adjectiv, pentru a caracteriza un sistem de guvernare, restrictiv, autoritar și oneros, urmărind doar adjudecarea absolută a puterii, în detrimentul binelui individual și colectiv.

James Joyce l-a reconstruit pe Ulise în Odiseea contemporanăO carte-eveniment, Ulise, scrisă de James Joyce, ne înfățișează Odiseea lui Leopold Bloom, un personaj din mitologia zilelor noastre

Big Brother (is watching you)

Big Brother a devenit o expresie preluată și integrată în lumea întreagă, pentru a descrie o forță, entitate atotștiutoare, care urmărește orice mișcare a celor pe care îi coordonează. Transformarea sa în titlu de reality-show vine să confirme cu o crudă ironie observațiile lui Orwell, care ar fi găsit în succesul acestor emisiuni o și mai gravă denaturare a valorilor umane. Faptul că azi, oamenii se supun de bună-voie unei expuneri publice în cele mai intime aspecte ale vieții (de la emisiuni de tip reality show la rețelele de socializare, utilizate distorsionat) reprezintă un derapaj la fel de acut ca și cel al unei societăți totalitare care îi obligă să facă aceleași lucruri. Ba poate chiar mai trist, dacă ne gândim că aleg să facă asta fără a fi constrânși.

Luminile din Phoenix, un mister nedezlegatTeoria OZN are la bază apariții precum cea din Phoenix, unde au fost observate lumini stranii care zburau silențios peste oraș, un fenomen fără o explicație clară

Camera 101

Atât de sugestiv a știut Orwell să descrie conceptul unei încăperi care conține tot ceea ce ocupantul ei ar găsi mai îngrozitor, încât multe hoteluri refuză să folosească cifra 101 pentru numerotarea camerelor, la fel ca și clădirile care sar peste etajul 13. Iar pentru că apetitul pentru pâine și circ se pare că străbate secolele, schimbându-și doar forma de manifestare, și Camera 101 a fost transformată într-un show televizat, în care celebritățile sunt invitate să dezvăluie obiecte sau persoane față de care au cea mai mare aversiune.

Poliția gândurilor

O acuzație adesea aruncată guvernanților de cei din opoziție, dar și o realitate a unor sisteme totalitare, se referă la persoanele sau metodele care încearcă să ne determine să gândim într-un anumit fel. De la publicitate la propaganda politică, de la distorsionarea știrilor până la informațiile mai mult sau mai puțin credibile disponibile în mediul online, avem nenumărate exemple de încercări de modelare a gândirii după tiparul dorit de alții. E nevoie mai mult ca oricând de discernământ, de compararea informațiilor și de gândire pentru a face propriile alegeri în cunoștință de cauză.

O statuie din hârtie pentru democrațieZeița Democrației, chiar dacă a fost construită din polistiren și hârtie, s-a dovedit mai puternică decât tancurile armatei, aprinzând flacăra libertății în China

De ce ”1984”?

Motivul pentru care Orwell a optat pentru acest titlu, rămâne învăluit în mister. Unii cred că autorul face aluzie la centenarul Societății Fabian (o organizație socialistă britanică, înființată în 1884). Alții consideră că ar exista o legătură cu romanul Călcâiul de fier, al lui Jack London, în care o anumită grupare politică ajunge la putere în 1984 sau, poate, cu una din lucrările scriitorului GK Chesterton, The Napoleon of Notting Hill, a cărei acțiune se petrece în 1984.

Editorul american al lui Orwell ar fi afirmat, se pare, că 1984 ar fi inversarea anului în care autorul a lucrat intens la scrierea romanului, și anume, 1948. Cu privire la motivul pentru care varianta inițială, ”Ultimul om din Europa” a fost abandonată, nu e niciun secret. Editorul care a publicat cartea, Fred Warburg, a sugerat că 1984 ar fi un titlu mult mai comercial.

Monstrul din Loch Ness atrage în Scoția turiști din lumea întreagăMonstrul din Loch Ness a aprins imaginația publicului, aducând în Scoția milioane de curioși. Să fie Nessie o creatură înspăimântătoare sau o creație a fanteziei colective?

Totalitarismul dăunează grav sănătății

Avertismentul lui Orwell cu privire la pericolele unui stat totalitar rămâne la fel de actual azi, ca și atunci când a fost pus pe hârtie. El trage un semnal de alarmă care trebuie să ne mențină trează vigilența cu privire la orice manifestare abuzivă a puterii. Pasivitatea cetățenilor poate favoriza încălcarea drepturilor individuale fundamentale și anihilarea gândirii critice. Situația extremă, în care statul anulează până și cuvintele care ar exprima o opinie contrară doctrinei oficiale, poate părea o utopie, însă la fel de bine poate deveni o sumbră realitate. Dacă statele și cetățenii lor nu vor renunța la ambiții absurde, pentru a găsi căi pașnice și constructive de rezolvare a problemelor, dacă nu suntem atenți, dacă nu învățăm din lecțiile propriului nostru trecut, 1984 poate reveni la timpul prezent.

Referințe:

nytimes.com theguardian.com wikipedia.org

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept