21 august 1911

se descoperă furtul celebrului tablou Mona Lisa

Artă și cultură Monica

Furt la mare artă

În 21 august 1911, un pictor amator își instalează șevaletul la Muzeul Luvru, în apropiere de locul unde poate fi admirată faimoasa Mona Lisa. În loc să se delecteze cu plăcerea estetică de a o admira și reda în viziune proprie misteoriosul surâs, trăia o dezamăgire maximă: muza dispăruse. Cu o zi înainte, semnând, probabil, cel mai vestit furt din istoria artei, Vincenzo Perugia a pătruns în muzeu, a desprins pânza de pe perete, a ascuns-o sub haine și a ieșit. În timp ce întreaga națiune franceză era în stare de șoc, zvonurile și bârfele alimentau o întreagă serie de scenarii cu privire la soarta minunatei creații a lui Leonardo da Vinci. Majoritatea credeau că nu poate fi opera unor profesionști, infractorii consacrați în domeniul artistic fiind conștienți că o asemenea piesă nu putea fi scoasă la vânzare. O variantă intens vehiculată afirma că nemții ar fi furat pictura, pentru a-i umili pe veșnicii lor inamici, francezii.

În căutarea Giocondei

Ziarul The New York Times a comparat retroactiv durerea publică provocată de dispariția tabloului, cu cea manifestată la moartea prințesei Diana, în 1997. Mii de oameni intrau în Luvru, privind cu tristețe locul gol în care ar fi trebuit să se afle tabloul, depunând acolo flori și mesaje.

Muzeul Luvru din Paris, de la Francisc I, la Leonardo da Vinci, un spațiu în care arta e la ea acasăReședință pentru nenumărate capodopere, muzeul Luvru, mândria Franței, este în sine o operă de artă, care a evoluat și s-a dezvoltat în timp, devenind unul din cele mai mari centre de cultură ale lumii

Cei mai grozavi investigatori și detectivi au pornit pe urmele tabloului, însă vreme de doi ani nu au găsit nicio pistă relevantă. Spiritele erau extrem de încinse pe acest subiect și au generat tot felul de derapaje, chiar și din partea poliției. Pablo Picasso a fost considerat suspect, interogat și chiar închis pentru acest furt, dar ulterior și-a dovedit nevinovăția, fiind pus în libertate și reabilitat. Apoi, în noiembrie 1913, negustorul italian de artă Alfredo Geri a primit o scrisoare de la un om care se recomanda Leonardo. Afirma că Mona Lisa se găsea în Florența și ar putea fi returnată în schimbul unei recompense considerabile. Când falsul Leonardo, pe numele real, Vincenzo Peruggia, a încercat să încaseze recompensa, a încasat, în loc, o arestare în stil mare. Din fericire, tabloul era nevătămat.

Picasso și revoluția în artăPablo Picasso un artist complet și inovator, a schimbat concepția, viziunea și mjloacele de exprimare artistică, lăsându-ne o operă care fascinează și azi lumea întreagă

Autoritățile franceze reintră în posesia celebrului tablou [sursa imagine]

Perugia, un fost angajat al Muzeului Luvru, susținea că actul său a fost unul de patriotism, pentru a răzbuna jefuirea Italiei de către Napoleon. Cazierul său, însă, prezenta o altă versiune, prezentând un CV din care furtul și condamnările anterioare nu lipseau. Mai mult, patriotul declarat mai avea liste cu colecționari de artă, care urmau, probabil , să fie contactați în vederea vânzării. Toate acestea i-au spulberat portretul de erou național, arătându-l în adevărata lumină: un infractor de duzină, pus pe îmbogățire.

Vincenzo Perugia, în timpul procesului în urma căruia a primit o condamnare de un an de închisoare

Perugia a executat șapte luni din condamnarea de un an de închisoare și apoi a intrat în armată, făcându-și în alt fel datoria față de țară, în timpul primului război mondial. Deși Perugia a fost singurul condamnat, au existat suspiciuni că nu ar fi reușit să sustragă tabloul de unul singur.  La acea vreme, Mona Lisa era păstrată într-o casetă grea de lemn și sticlă și era puțin probabil ca Perugia să poată scoate tabloul doar prin forțe proprii de pe zid. Mulți ani mai târziu, un personaj care se autointitula Marquis of the Vale of Hell a mărturisit unui reporter american că el fusese, de fapt, creierul din spatele operațiunii. Cu condiția ca numele său să rămână sub protecția anonimatului, a declarat că Perugia a fost unul dintre cei trei oameni plătiți pentru jaf. Varianta aceasta este încă dezbătută și nu se știe dacă e reală sau doar o fabulație.

Michelangelo, un artist genial, între Florența și RomaMichelangelo Buonarroti, un gigant al Renașterii, sculptor, pictor, arhitect, poet, format la curtea lui Lorenzo di Medici, a împodobit arta universală cu opere nemuritoare

Mona Lisa s-a înapoiat la reședința ei regală din Luvru, unde au fost luate măsuri sporite de securitate pentru a o proteja. Merită întreaga atenția și grijă care i se acordă, fiind, cu adevărat o operă remarcabilă.

Vedeta unei vedete

Mona Lisa este considerată cea mai celebră pictură din lume și pe bună dreptate. Surâsul său face parte din patrimoniul valorilor inestimabile, fiind recunoscut pe orice meridian, indiferent de limbă sau cultură. Este o vedetă în adevăratul sens al cuvântului, iar la faima sa contribuie și renumele celui care a creat-o: la fel de cunoscutul Leonardo da Vinci. La fel ca opera sa, Leonardo este, probabil, cel mai faimos personaj al Renașterii, numele său fiind un simbol (re)cunoscut universal.

Lenoardo da Vinci, autoportret [sursa imagine]

Artist, om de știință, inventator, inginer, doctor, arhitect, Leonardo a fost omul renascentist prin excelență, însetat de cunoaștere, cu o minte sclipitoare, mereu în căutarea noului, autodidact, misterios și vizionar. Depășindu-și cu mult vremurile, asemenea lui Michelangelo, a încercat să depășească și limitele cunoașterii. Sfidând regulile sociale și interdicțiile religioase, și-a asumat riscul de a studia cadavrele, pentru a înțelege mai profund tainele corpului omenesc.

Machiavelli, un vizionar politic care a trăit acum 500 de ani în FlorențaNiccolo Machiavelli, acuzat că prin opera sa, Principele, încurajează imoralitatea conducătorilor, nu a făcut decât să arate aspecte ale vieții politice care sunt valabile și azi

Aceste experiențe, împreună cu continua lui sete de studiu, l-au ajutat să deseneze și să picteze cu o acuratețe și expresivitate remarcabile. Cu toate că Mona Lisa rămâne cea mai celebră pictură din toate timpurile, Leonardo era mai cunoscut mai degrabă pentru talentul său de desenator, decât pentru cel de pictor. În prezent, avem doar câteva tablouri semnate de marele artist. Leonardo era interesat în primul rând de aspectele experimentale ale tehnicii de pictură, iar preocupările sale extrem de diverse îl distrăgeau adesea de la șevalet, amânând la nesfârșit finalizarea lucrărilor începute. Folosea diverse materiale ca suport pentru picturile sale (de pildă, Mona Lisa e pictură în ulei pe lemn de plop) pentru a le testa proprietățile. Experiențele de acest gen i-au adus și succesul dorit dar au generat și multe eșecuri pe care le-a înregistrat în cariera sa de pictor. Între schițele lui, Omul vitruvian ocupă un loc aparte fiind o imagine pe care oricine, iubitor de artă sau nu, a întâlnit-o cel puțin în manualele de biologie.

O pagină din Codex Atlanticus, cu sudii privind șurubul arhimedic și alte modalități de a ridica apa, f. 26 v. Milan, Biblioteca Ambrosiana [sursa imagine]

Renumele lui de savant și inventator au surclasat, adesea, talentul său artistic, care nu era, totuși, cu nimic mai prejos. Leonardo a avut viziunea unor aparate și realizări inginerești care aveau să devină realiate de abia peste sute de ani, majoritatea rămânând de neînțeles pentru contemporanii săi. Printre ideile geniale și revoluționare, care au ieșit din laboratul creativ al strălucitei sale gândiri se numără: elicopterul, tancul, parașuta, costumul de scafandru, cavalerul robot și multe altele.

Gioconda se mărită...

Între timp faima pe care și-o câștigase ca artist îi aducea numeroase comenzi din partea oamenilor importanți ai vremii. O anume comandă îi va consolida reputația și locul în galeria marilor pictori ai lumii. Se pare că, în zorii secolului ai XVI-lea, Francesco Del Giocondo dorea să imortalizeze chipul soției sale, Lisa Gherardini, pentru a sărbători terminarea casei în care locuiau și nașterea celui de-al doilea fiu al cuplului. Fiind oameni cu dare de mână, făcând parte din mica nobilime toscană, au apelat la Leonardo da Vinci, care a început să lucreze la compoziție cândva, în perioada 1503 - 1504. De abia în 2005, identitatea misterioasei femei, al cărei zâmbet enigmatic a generat atâtea legende, a fost stabilită, iar variante referitoare la adevăratul subiect al tabloului mai sunt încă și azi larg răspândite.

Domul lui Brunelleschi a deschis porțile Florenței către RenaștereUimitoarea cupolă a Domului din Florența, realizată de Filippo Brunelleschi, un meșter aurar, reprezintă o capodoperă a talentului și ingeniozității

Leonardo a ținut să fie original în tot ceea ce făcea, iar Mona Lisa nu e o excepție. În loc de clasica pânză, a folosit lemn de plop ca suport pentru creația sa. Alegerea s-a dovedit inspirată, tabloul rezistând foarte bine la cele șase secole care au trecut peste el. Pictura are dimensiuni mici, comparativ cu faima de care se bucură (77 x 53 cm). Se pare că misterul care învăluie imaginea se datorează procedeului de pictură ”sfumato”.

Detaliile fac diferența și Leonardo știa bine acest lucru, de aceea a acordat o atenție specială finisării mâinilor, ochilor și gurii. Umbrele aplicate la colțul ochilor și al gurii, îi conferă acel aspect realist și aerul de ușor amuzament. S-a mai spus că ochii Mona Lisei nu au gene și asta ar dovedi fie că opera nu e terminată, fie că moda vremii cerea asta. S-a dovedit că ambele variante erau eronate. În 2007, o scanare ultra performantă a arătat că da Vinci a pictat și genele și sprâncenele Giocondei, dar s-au estompat în timp. Tehnica folosită de Leonardo este una cu adevărat genială, deoarece nu a lăsat nicio urmă vizibilă de pensulă, o provocare pentru toți artiștii plastici care i-au urmat.

Cosimo și Lorenzo patronii artelor la FlorențaFamilia Medici, prin Banca Medici, a susținut Renașterea italiană la marea artă și a transformat Florența în centrul cultural al Europei

Pasiuni artistice

Pasiunile stârnite de Mona Lisa au mers de la declarații de dragoste, până la încercări de distrugere. În 1956, cineva a încercat să toarne acid pe tablou și, tot în același an nefast pentru ea, un alt vandal a aruncat o piatră care a cojit o mică porțiune de vopsea din zona cotului. Pictura a fost refăcută și, pentru a evita alte asemenea incidente a fost plasată sub o placă de sticlă antiglonț. 

Iubirea pe care a stârnit-o s-a dovedit mult mai puternică. Expusă pentru prima oară la Luvru în 1815, a cucerit multe inimi, inclusiv pe cea destul de călită a împăratului Napoleon, care a condus-o în propriul dorrmitor, acordându-i un loc de onoare în intimitatea imperială.

Waterloo, scena finală pentru împăratul francez care visa să stăpânească lumeaBătălia de la Waterloo, un meci cu istoria, pe care împăratul Napoleon Bonaparte l-a pierdut în fața adversarilor săi tradiționali, englezii, conduși de Ducele de Wellington

Primește flori, i se fac poeme și i se închină piese muzicale. După cum nota R. A. Scotti, în Vanished Smile, ”Mona Lisa îi împinge pe bărbați să facă lucruri ciudate. Sunt peste un milion de opere de artă în Luvru. Și totuși, ea e singura care are propria adresă de mail.” Nu e o glumă, Gioconda chiar are propria căsuță de poștă electronică, datorită numărului mare de mesaje de dragoste pe care le primește.

Alții nu se mulțumesc doar cu mesajele, dorind chiar ceea ce pictura, oricât de frumoasă ar fi, nu le poate oferi. În 1852, un artist pe nume Luc Maspero s-a aruncat de la etajul 4 al unui hotel parizian, lăsând în urmă un bilet pe care scrisese: ”De ani de zile lupt disperat cu zâmbetul ei. Prefer să mor”. Apoi, în 1910, un admirator îndrăgostit a vizitat-o, cu unicul scop de a se împușca în timp ce o privea.

Stârnind iubire, ură, admirație sau întrebări fără răspuns, Mona Lisa este, în continuare, adevărata regină a Luvrului. Întoarcerea ei în colecția muzeului a fost, de fapt, o revenire triumfală în societate. Gioconda a generat o adevărată modă, după ce a fost recuperată. Femeile se fardau cu pudră galbenă și încercau să îi imite zâmbetul și mimica. În cabaretele pariziene, dansatoarele se îmbrăcau în costume de Gioconda, pentru numerele de can-can.

Cancan, un dans spectaculos, cu o istorie la felCancan-ul, un dans plin de energie, lansat de bărbați și dus la perfecțiune de femei, a stârnit critici și simpatii și a rămas un simbol al spectacolelor de cabaret.

Jurnalista Dianne Hales observa, în cartea ei,  Mona Lisa: A Life Discovered: ”Ceva dincolo de marea popularitate a picturii s-a schimbat. Mona Lisa a părăsit Luvrul ca o operă de artă și s-a întors ca o proprietate publică, primul simbol universal al artei”.

Referințe:

totallyhistory.com mentalfloss.com history.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept