25 octombrie 1881
se naște Pablo Picasso
Nume și renume
Sunteți pregătiți să citiți un nume la fel de impresionant ca și opera pe care posesorul său a realizat-o? Picasso are un renume și un nume compus din 23 de cuvinte, adică: Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Cipriano de la Santísima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruíz y Picasso. Poate de aici și personalitatea complexă și polivalentă a artistului - câte una pentru fiecare nume.
Anotimpurile creației
Pablo Picasso vede lumina zilei la Malaga, în Spania, într-o familie cu spirit artistic. Tatăl său, profesor de desen, l-a îndemnat să urmeze o carieră academică în artă. Tânărul Picasso a avut prima expoziție la doar 13 ani, iar mai târziu, a renunțat la școală pentru a putea să experimenteze full time stilurile moderne de artă. Ajunge la Paris în 1900 și, un an mai târziu, expune deja într-o galerie de pe celebra Rue Lafitte, strada care găzduia cele mai prestigioase expoziții ale vremii. Artistul spaniol de 19 ani nu era foarte cunoscut în afara Barcelonei, dar avea deja la activ sute de picturi. Bucurându-se de cronici favorabile, a rămas la Paris tot anul și, mai târziu, s-a întors aici pentru a se stabili permanent.
Muzeul Luvru din Paris, de la Francisc I, la Leonardo da Vinci, un spațiu în care arta e la ea acasăReședință pentru nenumărate capodopere, muzeul Luvru, mândria Franței, este în sine o operă de artă, care a evoluat și s-a dezvoltat în timp, devenind unul din cele mai mari centre de cultură ale lumii
Opera lui Picasso cuprinde peste 50.000 de picturi, desene, gravuri, sculpturi, obiecte ceramice produse în cei 80 de ani de activitate. Creația sa se împarte în perioade, care, uneori se suprapun. Prima perioadă notabilă este cea albastră, care a debutat la scurt timp după prima expoziție de la Paris. În lucrări precum „Bătrânul chitarist”, din 1903, Picasso a folosit tonuri de albastru, pentru a reda melancolia și tristețea care marca lumea celor săraci.
Perioada albastră a fost urmată de Perioada roz, în timpul căreia a reprezentat adesea scene din spectacole de circ. Mergând mai departe, Picasso, artist complet, și-a dezvoltat pasiunea pentru sculptură. În 1907, uimește întreaga lume artistică cu revoluționara pânză „Domnișoarele din Avignon”. Reprezentarea fragmentată și distorsionată a trupului omenesc, formele descompuse trasează o linie de demarcație față de tot ceea ce s-a realizat anterior în arta europeană. „Domnișoarele din Avignon” demonstrează influența artei africane a măștilor precum și cea a operei lui Cezanne asupra lui Picasso, considerat precursor și fondator al Cubismului, alături de pictorul francez Georges Braque.
În Cubism, după cum au stabilit Picasso și Braque, o operă nu are nevoie să reprezinte realitatea pentru a avea valoare artistică. Experimentele cubiste ale celor doi au dus și la inventarea unor noi tehnici artistice, inclusiv a colajului.
Tristan Tzara și dadaismul, rebeli cu o cauzăLa 14 iulie 1916, Tristan Tzara, alături de alți amici artiști, semna certificatul de naștere al unui curent care protesta împotriva regulilor și prejudecăților: dadaismul
După cubism, Picasso a explorat teme clasice și mediteraneene, iar opera lui a început să fie marcată de imagini ale violenței și angoasei. În 1937, acest trend a culminat cu capodopera Guernica, o operă monumentală care evocă oroarea și suferința indurate de orașul basc cu același nume, distrus de avioanele germane în timpul războiului civil spaniol. Guernica e o pictură murală, ulei pe pânză, fiind considerată una dintre cele mai emoționante tablouri anti-război. Pe pânza de dimensiuni impresionante, 3,49 m pe 7,76 m, artistul a folosit o paletă de gri, negru și alb.
Picasso a rămas la Paris în timpul ocupației naziste, dar s-a opus cu îndârjire fascismului, intrând chiar în Partidul Comunist Francez, după război.
Opera lui Picasso de după al doilea război mondial e mai puțin studiată, dar el a continuat să lucreze asiduu, bucurându-se de succes comercial și de aprecierea criticilor. A realizat opere fantastice, experimente cu ceramică și picturi inovatoare. Până în 1973, când s-a stins din viață la 91 de ani, forța sa creatoare și personalitatea puternică au marcat lumea artei.
Tabloul lui Matisse expus cu susul în josMatisse, unul din marii pictori care a revoluționat arta modernă la începutul secolului XX, a fost un artist original și inovator
Asta-i viața de artist
Cum toate lucrurile valoroase se obțin greu, și nașterea lui Picasso a fost extrem de dificilă. Atât de dificilă și bebelușul atât de slăbuț, încât moașa a crezut că s-a născut mort și l-a lăsat pe o masă, ducându-se să o îngrijească pe mamă. Unchiul său, Don Salvador, medic de profesie, a fost cel care l-a salvat. Picasso povestea acest episod astfel: „Doctorii, pe vremea aceea, fumau trabucuri și unchiul meu nu făcea excepție. Când m-a văzut cum zac acolo a suflat fumul pe mine, iar eu am reacționat cu o grimasă și am început să fac scandal”.
Mic, mic, dar născut artist. Primul său cuvânt a fost o prescurtare a cuvântului spaniol „ lápiz”, care înseamnă creion. Iar talentul înnăscut a fost dovedit rapid: la 9 ani, Picasso termina prima sa pictură - „Le picador” - care înfățișa un om călare, într-o luptă cu tauri.
Picasso era, fără îndoială, un artist strălucit. Nu aceeași părere o aveau profesorii despre el, în calitate de elev. Gândirea sa era, evident, cu mulți ani înaintea colegilor lui, chiar dacă aceștia erau mai în vârstă. Dar nu suporta să i se spună ce să facă, motiv pentru care ajungea adesea să fie pedepsit și trimis „la carceră”. Artistul își amintește, însă, cu plăcere de perioadele de detenție, pentru că desena fără întrerupere cât timp era închis în cămăruța de pedeapsă.
Gioconda, singurul tablou din Luvru care primește scrisori de dragosteMona Lisa, celebrul tablou semnat Leonardo da Vinci, a stârnit pasiuni aprinse, fiind adorată, furată, curtată și atacată, rămânând, în același timp, cea mai cunoscută operă de artă din lume
Câțiva ani mai târziu, era cât pe ce să aibă parte de o detenție adevărată pentru suspiciunea de furt. În 1911, când faimoasa Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci a fost furată de la Luvru, poliția l-a luat la interogatoriu pe prietenul său, poetul Guillaume Apollinaire. Apollinaire l-a indicat pe Picasso ca posibil suspect, așa că poliția l-a ridicat și pe el pentru a-i pune întrebări. Amândoi au fost eliberați ulterior, cânds s-a dovedit că tabloul fusese furat de Vincenzo Peruggia, un italian în vârstă de 32 de ani, care locuia în Paris și care, după cum a declarat „se îndrăgostise” de Gioconda.
„Tinerețea nu are vârstă”, spunea Pablo Picasso și a dovedit-o prin viața lui plină de neprevăzut și prin arta sa, mereu proaspătă.
Referințe: