23 decembrie 1790

se naște Champollion, cel care a descifrat hieroglifele

Artă și cultură Monica

Egiptul (rom)antic

Oricine a auzit de Egiptul Antic a auzit și de hieroglife. Folosite și azi ca simbol pentru ceva greu de descifrat, ele au fost dezlegate, totuși, de o minte luminată: Jean Francois Champollion, istoric și cercetător francez, născut la 23 decembrie 1790. Părintele egiptologiei, după cum este adesea numit, a găsit cheia scrierii de pe timpul faraonilor, studiind Piatra din Rosetta, la rândul ei, descoperită în 1799 de un soldat pe nume Pierre-François Bouchard, care a participat la expediția lui Napoleon din Egipt.

Champollion, la istorie, campion

Champollion a fost educat la început acasă, de fratele său, încercând, încă de mic, să învețe pe cont propriu mai multe limbi străine, dar nu de oricare ci: ebraică, arabă, caldeeană și chineză. Și-a continuat studiile studiile la liceul din Grenoble, iar la doar 16 ani își susține, în fața comunității academice a orașului, lucrarea prin care arată că limba creștinilor copți din Egiptul vremii sale era, în linii mari, aceeași pe care o vorbeau și vechii egipteni. În timpul facultății, și-a mai adăugat în bagajul lingvistic copta, etiopiana, sanscrita, persana. La 18 ani era deja profesor de istorie și științe politice la Grenoble, iar un an mai târziu, doctor în litere.

Rosetta, sonda care face o navetă, de la planetă la cometăNaveta spațială Rosetta a reușit, în premieră, să trimită modulul de aterizare Philae pe suprafața cometei 67P, după o călătorie în care a scris istorie și s-a acoperit de glorie

Din 1811, începe să își publice lucrările: ”Introducere în Egiptul faraonilor”, ”Egiptul faraonilor”, ”Cercetări în geografia, religia, limba și istoria vechilor egipteni”, ”Precizări asupra sistemului hieroglifelor”.

În 1828, și-a împlinit visul, făcând prima călătorie în Egipt, însoțit de fostul său elev, Ippolito Rosellini, cu sprijin financiar din partea lui Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana. Timp de un an a studiat sistematic istoria și geografia egipteană, a examinat monumente și inscripții străvechi, completându-și teoriile formulate anterior, despre hieroglife.

Jean-François Champollion, portret de Léon Cogniet. [sursa imagine]

Hieroglife pe înțelesul tuturor

O hieroglifă este un caracter al sistemului de scriere al Egiptului antic, definit de Champolion drept ”o scriere figurativă, simbolică și fonetică, în același timp, în același text, aceeași frază, uneori același cuvânt.” Aceasta înseamnă că o hieroglifă, era fie o reproducere a realității, fie un simbol pentru o idee, fie o literă dintr-un cuvânt.

Tutankhamon, un faraon a cărui legendă e încă vieMormântul lui Tutankhamon rămâne una din cele mai mari descoperiri arheologice din lume, prin bogăția de obiecte și starea intactă a mumiei faraonului

Se consideră că hieroglifele au apărut în jurul anului 3.500 î. Chr., ca scriere exclusiv figurativă, având inițial în jur de 700 de caractere, ajungând, în timp, la nu mai puțin de 5.000 caractere în epoca greco-romană.

Hireoglifele și literele echivalente din alfabetul latin. [sursa imagine]

Hieroglifele au exercitat o adevărată fascinație asupra cercetătorilor, mai ales în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Francezul Silvestre de Sacy, suedezul Johan David Akerblad, englezul Thomas Young au încercat să pătrundă secretul Pietrei de la Rosetta, însă doar Champollion a reușit să spargă codul faraonilor. Acesta și-a dat seama că 15 semne ale scrierii demotice corespund cu literele alfabetului din limba coptă. A tras, așadar, concluzia că această limbă contemporană lui a păstrat cel puțin elemente de bază din limba vorbită de vechii egipteni. Hieroglifele nu au fost descifrate grație unei revelații, ci în cadrul unui proces care a durat ani de zile, savantul studiind mai multe artefacte, pe lângă piesa fundamentală din acest puzzle, Piatra de la Rosetta.

Cum au apărut metrul, secunda și gramul în viața noastrăUnitățile de măsură nu au fost întotdeauna așa cum le cunoaștem azi, fiind nevoie de multe minți luminate pentru a concepe un sistem unitar

Rosetta sub lupă

Piatra, din granit negru, are inscripționat același text, în trei variante: în partea de sus, cu hieroglife, în mijloc, în demotică, iar jos, în greacă. Este vorba de un decret emis la Memphis, în anul 196 î.Chr, din partea regelui Ptolemeu al V-lea. Examinând artefactul, savantul francez a recunoscut numele lui Ptolemeu în demotică și greacă, ceea ce i-a permis să identifice corespondentul în hieroglife. În 1822, prietenul său, arhitectul Nicolas Huyot, i-a arătat copii ale inscripțiilor de la templul din Abu Simbel, din care Champollion a descifrat numele lui Ramses, scris parțial fonetic, parțial cu ideograme.

Rosetta, cu cele trei inscripții ale aceluiași text: hieroglife, demotică și greacă. [sursa imagine]

Champollion nu și-a publicat lucrările, temându-se să nu fie sustrase de alții, care urmăreau același scop, până în 1822, când a citit faimoasa Scrisoare către M. Dacier, în fața Academiei Inscripțiilor. Prin acest document, aduce la cunoștința publicului faptul că a reușit să descifreze din vechea scriere egipteană un alfabet cu 26 de litere, inclusiv semne pentru silabe, dintre care 10 au fost complet identificate. Două s-au dovedit parțial corecte, iar celelalte 14 s-au dovedit, în timp, greșite sau inexistente. Doi ani mai târziu, a publicat lucrarea ”Precizări asupra sistemului hieroglifelor”, în care face o analiză mai aprofundată a scrierii și îndreaptă inclusiv unele din propriile erori anterioare. O răbdare de sfinx și o muncă uriașă cât piramidele, pentru a dezlega tainele uneia dintre cele mai fascinante civilizații ale lumii.

Referințe:

touregypt.net wikipedia.org

foto credithistory.com

Lecturi suplimentare

Publimix folosește cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept