13 aprilie 1742
Oratoriul lui Händel, „Messiah”, în primă audiție
„Messiah” intră în scenă
Oratoriul lui Georg Friedrich Händel, Messiah, a fost inițial dedicat sărbătorilor pascale. A dat viață unei nemuritoare povești muzicale, pentru prima dată, la 13 aprilie 1742, pe scena de la Music Hall, din Dublin. Audiența a atins un record de 700 de persoane, performanță posibilă doar în condițiile în care doamnele au respectat solicitarea organizatorilor de a purta rochii „fără cercuri”, pentru a face loc unui public mai numeros. Principalele atracții ale serii erau statutul de superstar pe care Händel îl avea deja și participarea solistei Susannah Cibber, aflată în miezul unui divorț scandalos. Händel a rearanjat aria „He Was Despised”, pentru a se potrivi cu tonalitatea ei. Succesul din acea seară i-a restabilit reputația și a relansat-o în carieră.
Händel, un spirit rebel
Georg Friedrich Händel s-a născut la Halle, în Germania, într-o familie religioasă și influentă. Tatăl său, Georg Händel, chirurg celebru, visa ca micul Händel să studieze dreptul. Un prieten de familie, ducele de Weissenfels, l-a auzit cum cânta la orgă, pe când avea doar 11 ani și a realizat că stă în fața unui talent ieșit din comun. L-a convins pe tatăl băiatului să îi permită să studieze muzica, iar la 18 ani, acesta compusese deja prima operă, Almira. Următorii ani a fost angajat ca muzician, dirijor sau compozitor pe lângă diverse case nobiliare și biserici din Roma, Florența, Napoli, Veneția și, în final Germania, unde viitorul rege George I al Angliei, pe atunci duce de Hanovra, i-a patronat activitatea pentru o vreme.
Händel avea o personalitate independentă și rebelă, spre deosebire de alți muzicieni ai epocii cum era Johann Sebastian Bach. De aceea, în 1710, s-a mutat la Londra, unde stilul său liber se încadra mai bine în peisaj. Avântul economic pe care îl trăia Anglia, a condus la apariția unei noi clase sociale prospere de comercianți și industriași, care au rupt monopolul pe care nobilimea îl avea asupra vieții culturale.
Pentru că punerea în scenă a operelor devenea tot mai costisitoare, Händel s-a reorientat către oratoriile sacre, care nu necesitau o recuzită scumpă și nici staruri aduse din străinătate. Pe vremea aceea, soliștii italieni erau considerați cei mai buni, iar operele care se respectau includeau obligatoriu în distribuție nume mari, care implicau și costuri pe măsură.
În ciuda faimei de care s-a bucurat, viața personală a lui Händel rămâne învăluită în mister. Nu s-a căsătorit și nu a avut copii și nu se cunosc relații romantice de durată în care să fi fost implicat. A fost, însă, „curtat” de diverse femei mai tinere și de soprana Vittoria Tarquini.
Beethoven a făcut din simfonie un regal muzicalLudwig van Beethoven, compozitorul care a creat muzică fără să audă, pentru ca o lume întreagă să se bucure de geniul său transformat în capodopere pe note
Extrem de loial prietenilor și colegilor, avea, în același timp, un temperament vulcanic. Din cauza unei dispute referitoare la unul din locurile din orchestră, s-a duelat cu un alt muzician, Johann Mattheson, fiind la un pas de moarte. Ulterior, cei doi au rămas prieteni. În timpul repetițiilor de la o operă din Londra, cu solista Francesca Cuzzoni, Händel s-a enervat atât de tare că ea refuza să îi respecte întocmai indicațiile, încât a apucat-o de încheietură și a amenințat că o aruncă pe geam. „Știu că ești o drăcoaică, dar te anunț că eu sunt Belzebut!” a țipat el la soprana încăpățânată.
Cu toate aceste izbucniri, inima din care a curs atâta muzică cerească era mare și generoasă. Händel a donat sume importante orfanilor, muzicienilor bătrâni sau bolnavi. Cu banii câștigați la premiera oratoriului Messiah, a răscumpărat mai mulți datornici (143 de persoane), care se aflau în închisoare pentru imposibilitate de plată, achitându-și și o parte din propriile datorii. O altă parte din acești bani i-a donat unui spital din Dublin. Asta cu toate că, deși ulterior a câștigat bani din muzică și de la bursă, în perioada când pregătea Messiah stătea destul de rău cu finanțele. Drepturile de autor care i se cuveneau din Oratoriu le-a lăsat moștenire unui spital pentru orfani din Londra.
Febra creației se tratează cu muzică
Händel a compus Messiah într-o stare de febrilă inspirație, în doar câteva săptămâni, între august și septembrie 1741. Biografii lui afirmă că a avut nevoie de 24 de zile pentru a duce lucrarea la bun sfârșit. „Scria efectiv de dimineața până seara”, spune Sarah Bardwell de la Muzeul Händel din Londra. Oratoriul a fost pregătit pentru a fi inclus în spectacolul de Paște al anului următor.
Remarcabil este faptul că, de-a lungul celor 259 de pagini există surprinzător de puține greșeli, în ciuda vitezei cu care a scris Händel. Se estimează că lucrarea conține în jur de un sfert de milion de note și, raportat la timpul de lucru alocat, de trei săptămâni, cu 10 ore de lucru pe zi, Händel ar fi scris cu o viteză constantă de 15 note pe minut.
Textul a fost pregătit de cunoscutul libretist Charles Jennens, un admirator și colaborator al compozitorului. Jennens lupta pe atunci cu depresia cauzată de sinuciderea fratelui său mai tânăr, care a recurs la acest gest disperat, în urma unor dispute religioase. Textierul a găsit alinarea spirituală de care avea nevoie în muzica lui Händel și s-a gândit să o alăture textelor biblice la care se întorcea pentru a-și diminua suferința. Muzica, însoțită de cuvinte alese se dovedește un panaceu universal.
Händel a mărturisit că a avut o epifanie în timp ce scria partea corului care interpretează „Hallelujah”. „Cred că am văzut întregul Rai în fața mea și pe însuși Dumnezeu”, scria el. „Dacă eram în trupul meu sau în afara lui când am scris, nu mai știu”.
Blaise Pascal, un simbol al spiritului renascentistBlaise Pascal, matematician, fizician, inventator, filosof și teolog, o minte excepțională care a lăsat moștenire descoperiri de neprețuit în multe domenii de cercetare
Alegerea orașului Dublin ca loc al premierei, nu a fost întâmplătoare. Händel era dezamăgit de primirea mai rezervată pe care publicul londonez o făcuse lucrărilor sale în sezonul anterior. Nu dorea să riște alte comentarii critice, mai ales că Messsiah nu avea o linie narativă puternică și conflicte clare între personaje. În prima parte erau redate profețiile privind nașterea lui Isus, a doua preamărea sacrificiul său pentru omenire, iar partea finală anunța triumful Învierii. Mai mult, la Dublin, burghezia în devenire era dornică de a-și afișa prosperitatea economică, participând la evenimente culturale și mondene.
O muzică divină
Doamnele și domnii prezenți în sală la momentul premierei Oratoriului au fost vrăjiți din momentul în care tenorul a intrat, după partea emoționantă interpretată de instrumentele cu coarde. Vocile soliștilor alternau cu intervențiile corului, totul culminând cu intervenția susținută de Susannah Cibber, care intona: „El a fost disprețuit și respins de oameni, învăluit în tristețe și durere.” Se spune că reverendul Patrick Delany a fost atât de impresionat de interpretarea ei, încât s-a ridicat și a strigat „Femeie, pentru aceasta, fie ca toate păcatele sale să fie iertate!”.
Nu a fost singurul pe care oratoriul lui Händel l-a ridicat de pe scaun. Însuși regele George I al Angliei, în timpul premierei de la Londra, se pare că a avut aceeași reacție. Ca urmare, toți cei prezenți în sală s-au ridicat, pentru că nimeni nu avea voia să fie așezat dacă regele stătea în picioare. Și astăzi, mulți consideră că trebuie să se ridice în timp ce corul cântă „Hallelujah”.
Mozart a făcut din Nunta lui Figaro, nunta de aur a muziciiDeși împăratul Iosif al II-lea considera că muzica lui Mozart avea prea multe note, s-a dovedit că Nunta lui Figaro avea proporția ideală pentru a deveni capodoperă
Reputația lui Händel a crescut odată cu vremurile și va continua acest drum ascendent și în viitor. Messiah este una din lucrările cel mai frecvent interpretate, mai ales în prejma sărbătorilor. Mozart i-a adus omagiul suprem, reorchestrând Messiah în 1789, afirmând că respectă geniul lui Händel și că nu intenționează să intervină în structura muzicală, pe care o considera desăvârșită. „Händel știe mai bine ca oricare dintre noi ce anume va avea efect” spunea el, „iar când alege, lovește ca un trăznet”.