04 aprilie
Ziua internațională a animalelor fără stăpân
„Nivelul de civilizație a unei națiuni este dat de atitudinea față de animale”. - Mahatma Gandhi
De ce 4 aprilie? Pentru că este exact la jumătate de an după 4 octombrie, care este Ziua mondială a animalelor. Pentru că 4.04 e ușor de ținut minte și pentru că nu se suprapune cu alte evenimente importante, așa că ne putem îndrepta toată atenția către sărbătoriții zilei. Cine sunt aceștia? Cele peste 600.000.000 de animale fără stăpân din întreaga lume, în special câini și pisici. Câinii și pisicile ar trebui să aibă un cămin, pentru că noi, oamenii, i-am convins să ni se alăture, acum zeci de mii de ani. După ce le-am schimbat traseul evoluției, prin îngrijirea și afecțiunea noastră, nu putem abandona pur și simplu aceste animale. Ne vor răsplăti înzecit atenția, cu dragoste și devotament cum puțini oameni știu să ofere.
„Mila pentru animale este in mod esențial legată de bunătatea caracterului. Oricine e crud cu ele, nu poate fi bun față de oameni”. - Arthur Schopenhauer
Câinii și pisicile pe care îi vedem în stradă nu duc o existență fericită. De cele mai multe ori, suferă de diverse boli, de foame sau sete, de arșiță sau frig. Din păcate, inexplicabil pentru niște ființe evoluate, dar adevărat, adesea suferă din cauza cruzimii oamenilor. Mai mult, câinii și pisicile ajung pe străzi din cauza inconștienței celor care nu le sterilizează, le abandonează sau le neglijează. De aceea, noi, ceilalți, care simțim compasiune față de aceste suflete rătăcite, putem face ceva. 4 aprilie e doar una din zilele în care vocea noastră se poate face auzită. Sigur că orice zi e bună pentru o faptă frumoasă, însă unele zile ne unesc mai mult și atunci mesajul pe care îl transmitem e mai puternic. Fiecare poate contribui la transformarea acestei lumi într-un loc mai plin de iubire.
Câinii, cei mai buni prieteni ai noștri, au uneori nevoie de ajutor, pentru a se simți la adăpostDacă aveați cumva emoții în ceea ce privește noua generație și valorile ei, avem vești grozave: e pe mâini bune.
Ca individ, poți adopta un animal fără stăpân, poți ajuta adăposturile locale prin munca ta sau prin finanțare, poți promova pe rețelele sociale mesaje de conștientizare pentru comunitatea locală, poți adopta la distanță dacă nu ai loc sau poți să asiguri asistența medicală (sterilizare, vaccinare) pentru animăluțele din vecinătatea ta. Organizațiile și instituțiile pot organiza acțiuni dedicate adopțiilor, marșuri, demonstrații, pot trimite petiții, pot scrie proiecte sau recruta voluntari. Nicio faptă nu e prea mică pentru a conta sau prea mare pentru a fi realizată. Orice animăluț salvat e o șansă la viață.
Poți să îți întâlnești cel mai bun prieten, cu ajutorul Asociației Speranța Animalelor. Căței și pisici, salvate de pe străzi de oameni inimoși, așteaptă cu nerăbdare să îți facă viața mai frumoasă.
„Animalele împart cu noi privilegiul de a avea suflet”. - Pitagora
Afirmația de mai sus este perfect adevărată, iar cele câteva povești care urmează vor demonstra asta, fără nicio îndoială. Sunt povești ale unor animale fără stăpân, din diverse colțuri ale lumii, care au arătat că sufletul lor ascunde adesea mai multă generozitate, bunătate și iubire decât credem.
Un animal e o companie de nota 10Animalele de companie sunt niște prieteni de nădejde care ne dăruiesc iubire necondiționată și ne ajută să ne păstrăm sănătatea
Finding Julie
Julie, o fetiță de 3 ani din Pierzwin, Polonia, s-a împrietenit cu un câine vagabond, de culoare neagră, care venea adesea să o viziteze și să se joace împreună. Acesta a fost și contextul în care a fost văzută înainte de a dispărea, într-o bună zi. Se juca cu câinele în spatele curții, iar la scurt timp, era de negăsit. Oamenii din oraș și autoritățile au început căutările, dar de abia a doua zi, când au auzit un lătrat din depărtare, și-au dat seama în ce direcție să își îndrepte cercetările. În păduricea de lângă oraș au găsit-o pe micuța Julie, aproape înghețată de frig, vegheată de credinciosul ei prieten, care nu doar că lătrase până când a fost auzit de cei care o căutau, dar se pare că o și încălzise în timpul nopții petrecute în pădure.
Știre - bombă
Brin, un câine metis, a fost găsit rătăcind aproape mort de foame, în anul 2010 în Afghanistan. Soldații britanici l-au luat în baza lor de lângă Helmand. Câinele a dovedit curând abilități neobișnuite de a „mirosi” pericolul, așa că a fost integrat în echipă. În timpul unei patrulări, Brin a pornit pe un drum în zona Lashkar Gar și, deodată, a început să latre. A atras atenția soldaților asupra locului unde se afla ascunsă o bombă care i-ar fi ucis. La scurt timp, Brin a fost capturat de talibani, dar camarazii săi din armata britanică l-au salvat din nou. A început o adevărată campanie pentru scoaterea cățelului din zona de război. Într-un final, a fost îmbarcat și trimis în Anglia, unde a fost adoptat. „Brin a trecut prin multe, însă a rămas la fel de loial, iubitor și curajos” spunea noul său stăpân.
Bona canină
În 2005, un câine vagabond a apărut cărând un bebeluș învelit în niște zdrențe și o pungă de plastic. Copilul, în viață, fusese abandonat lângă pădurea Ngong din Nairobi, Kenya. Martorii povestesc cum câinele a dus copilul trecând peste un drum aglomerat, printr-un gard de sârmă ghimpată, într-un șopron unde cățelușa își avea proprii pui. Se pare că proprietarul șopronului a observat copilul și l-a dus la spital. Din fericire, era sănătos și a primit îngrijirile de care avea nevoie.
Rin Tin Tin un câine vedetă salvat din război de caporalul Duncan LeeUn star de cinema cu privire inteligetă și milioane de fani – Rin Tin Tin, câinele ciobănesc german care a cucerit marele ecran
Există un citat cunoscut care spune: „Putem trai fără un câine, dar nu merită efortul”. (Heinz Ruhmann). Merită, însă, să acordăm câteva clipe din viața noastră și un strop de iubire acestor ființe extraordinare, care sunt gata să se sacrifice pentru a salva o viață de om. Înainte de a izgoni un câine pe stradă să ne amintim cuvintele lui Tudor Arghezi: „Te uiți în ochii lui: te înțelege și tu nu cauți să-l înțelegi. Inima lui ți-e dăruită fără condiții și peste împrejurări: câinele-i o prelungire a ființei tale sufletești și tu îl chinuiești, îl bați, îl prinzi cu lațul și-l ucizi”.
Nu doar câinii sunt eroi, pisicile dau și ele dovadă că, dincolo de rafinamentul și eleganța ce le caracterizează, sunt capabile de fapte mari. Mai ales că nu inteligența le lipsește... „Am studiat mulți filozofi și multe pisici. Înțelepciunea pisicilor s-a dovedit infinit superioară”. (Hyppolite Taine)
Ursul păcălit de... pisică
În luna iunie a anului 2006, motanul Jack dovedea că este în stare să își apere teritoriul împotriva oricui. Chiar și împotriva unui urs negru care cântărește aproximativ 200 de kilograme. Atunci când ursul a pătruns în curtea casei sale din Milford, New Jersey, Jack a pornit la atac scuipând și pufnind, izgonind ursul care și-a căutat scăparea în vârful unui copac. După aproximativ 15 minute, acesta a coborât, dar neîndurătorul Jack l-a atacat din nou, făcându-l să urce în alt copac. De abia când stăpâna sa l-a chemat în casă a putut și ursul să o șteargă, cu mândria făcută praf de un motănel.
Pisică-mămică
Theresa Mershon și vecinele ei, Amy și Lynn s-au implicat într-un program de gestionare a populației de pisici din cartierul lor. Prima pisicuță salvată a fost Mina. A fost găsită abandonată într-o spălătorie. Era doar un ghem de blăniță și stătea ascunsă în uscătorul de rufe. Avea doar două săptămâni, dar, cu grija și dragostea fetelor, a crescut și a devenit o minune de pisică. A considerat că trebuie să întoarcă cumva serviciile, așa că a devenit mamă adoptivă pentru pisicuțele salvate ulterior. Mina a îngrijit puii de la adăpost ca și cum ar fi fost ai ei, oferindu-le dragostea maternă de care ea însăși nu avusese parte. A devenit un membru de bază în echipa proiectului.
Câini sau pisici, mari sau mici, de rasă sau nu, primiți-i în viața voastră și vă vor aduce numai bucurie. Pentru clipele grele sau triste, pentru momentele de fericire, nu există companion mai bun decât un animăluț care îți vorbește din priviri, te acceptă cu bune și rele și e mereu acolo pentru tine. Revenim la cuvintele lui Mark Twain, spunând și noi că: „Cine nu a iubit animalele, înseamnă ca a trăit degeaba”.
Referințe: