Masa de Paște - mai puține calorii cu aceleași bucurii

AlimentareFlorina

Aromă de sărbătoare

Mesele tradiționale de sărbători sunt un prilej de a petrece timp valoros cu familia și prietenii și a savura împreună preparate alese. Paștele reprezintă, de două milenii încoace, cea mai importantă și plină de semnificații dintre sărbătorile creștine. Plecând, la origine, de la Paștele evreiesc, tradițiile pascale îmbină simboluri ale iudaismului, creștinismului timpuriu și epocii moderne, cu variații geografice importante.

Totuși, obiceiurile legate de această sărbătoare, inclusiv cele gastronomice sunt destul de conservatoare, păstrate surprinzător de bine și trecute din generație în generație fără mari inovații. Chiar dacă azi avem tendința de a nu mai respecta punct cu punct tradiția, nu ne putem eschiva de la anumite feluri de mâncare, fie că vorbim de ouă roșii, drob sau pască. Și, când masa geme de culori, arome și calorii, adesea ne punem întrebarea: aceste festinuri ne sunt prieteni sau dușmani?

Meniul de sărbătoare, cu variante mai ușoare de mâncareMasa de sărbătoare, încărcată cu sortimente de mâncare tradițională, de la aperitive la deserturi, poate fi ușurată, prin mici trucuri, care ne ajută să nu primim kilograme suplimentare pe post de cadou.

Mâncare din an în Paște?

Dacă le însumăm, rezultă un belșug culinar greu tolerat de tubul digestiv și o provocare majoră pentru cântar! OK, veți spune, dar omenirea serbează de două milenii Paștele și, în ciuda relativului dezmăț gastronomic, specia a prosperat! Până la urmă, e doar o dată pe an!

Uităm însă că, spre deosebire de părinții și bunicii noștri, obiceiul postului anticipativ și munca fizică specifică activităților agricole de primăvară sunt azi admirabile, sublime dar lipsesc cu desăvârșire (aproape)!

Putem îmbina armonios tradiția cu cumpătarea? Ne putem bucura de masa de Paște, cu respect pentru sănătate? Eu zic că este posibil! Şi voi încerca să analizez pe capitole o masă tradițională, cu plusuri, minusuri și posibile strategii de evitare a dezastrului.

Masa tradițională de Paște (sursă imagine)

Aperitivele sunt prima imagine a oricărei mese, așa că gazdele le conferă o atenție aparte. Dacă la restul sărbătorilor variația este mai largă, pentru masa pascală, drobul și ouăle roșii sunt nelipsite. La ele se adaugă, regional, șunca fiartă și cașul de oaie.

Învierea lui Isus, prilej de sărbătoare pentru toată lumeaPerioada sărbătorilor pascale reprezintă un prilej de reculegere spirituală, dar și un exercițiu de imaginație, prin tradiții și obiceiuri din cele mai originale

Dar, adesea, există printre invitați și persoane care nu mănâncă miel. Şi atunci, confruntate cu riscul de a fi considerate meschine, gospodinele se întrec în a prepara cât mai multe sortimente de salate, în care legumele sau leguminoasele au un rol strict decorativ, maioneza fiind, de fapt principalul ingredient caloric.

Cu puțină rațiune, putem limita asaltul asupra bilei și pancreasului.

Drobul de miel, în esență, nu este hiper-caloric. Mixtura de organe care stă la baza rețetei ajunge la maximum 130 kcalorii pe suta de grame. Dacă adăugăm din abundență verdețuri, scădem și mai mult densitatea calorică. Iar dacă, din cele câteva ouă dedicate legării amestecului, scoatem jumătate dintre gălbenușuri, obținem un preparat chiar sănătos. Evident, ouăle fierte, cu rol decorativ, plasate în centrul ruladei sunt nu doar inoportune, ci și redundante: oricum unde întoarcem privirea vom admira ouă decorate.

Așadar, dacă luăm în calcul un drob din măruntaiele unui miel, câteva legături bune de ceapă și usturoi verde, pătrunjel și mărar din belșug și doar vreo două gălbenușuri, obținem ceva gustos, tradițional și acceptabil ca nivel de energie. O felie din deliciosul fel, o ridiche și un ou roșu și am bifat onorabil uvertura. Cu numai 150- 160 de kilocalorii!

Drobul și ouăle roșii, nelipsite de pe masa de Paște (sursă imagine)

Ciorba sau borșul de miel sunt piesa cea mai „light” a mesei pascale. Varianta clasică, în care carnea este acompaniată doar de zarzavat și verdețuri, fără adaos de cartofi sau orez, este, de departe, cea mai potrivită. Amestecul de arome și savoarea verdețurilor proaspete, cu iz de primăvară, merită savurată din plin. Pentru mine, smântâna adăugată la orice ciorbă, mai ales la cea de miel, reprezintă o impietate. Pentru cei care nu-i rezistă, recomand călduros smântâna degresată, cu maximum 20% grăsime și, evident, cât mai puțină. Pâinea ar trebui exclusă și ea, dacă e să strecurăm o felie, putem opta pentru una din pâine integrală. Măcar mai creștem și aportul de fibre odată cu cel de calorii.

Ciorba de miel (sursă imagine)

Bilanțul contabil? 100 de kilocalorii dacă alegem varianta fără pâine și smântână și ne limităm la o farfurie. Varianta „full options” are dublul numărului de calorii și ne limitează spațiul de manevră pentru următorul fel.

Mâncăruri în fel și chip

Urmează friptura de miel sau altă carne pentru cei cărora mielul le repugnă. La acest capitol, trebuie spus, mărimea chiar contează! Pentru că înghițim, la fiecare sută de grame, 286 de kilocalorii la carnea de porc, 235 la cea de miel și 190 la cea de pui. Oricât de „dietetic” le-am prepara.

Pentru a ne menține în grafic, ar fi rezonabil să nu depășim bariera sutei de grame. Iar vecinii de farfurie cei mai simpatici ar trebui să fie cât mai verzi! Tot ce e legumă verde, frunză și tijă e binevenit și bine primit. Păstrând simțul realității, în această etapă putem scăpa, cel mai ușor cu minimum 300 kilocalorii. Dar nu foarte greu putem ajunge la cifre amețitoare, dacă sărim doza sau o asortăm cu cartofi prăjiți (de exemplu).

Să presupunem că nu am sărit calul și mai avem loc și pentru desert.

Gustul dulce, multe calorii aduce

Pentru divertisment doar, ar trebui să spun că, poate, în această etapă ar da bine un pic de mișcare. Sau, cel puțin, o mică pauză! Fie și de cafea, evident fără zahăr.

O ceașcă de cafea, pentru dimineți cu caimacCafeaua, cu aroma sa inconfundabilă, a scris istorie, literatură și artă, reunind oameni obișnuiți sau celebri, în jurul ceșcuței care ne face ziua mai bună

Asta deoarece urmează asaltul final, în care inamicul public numărul unu (cu tristețe menționez că nu glumesc) și anume zahărul, va trece la ofensivă. Aici regula de aur e doar una (la fel ca la alcool): dacă nu se poate deloc, atunci să fie cât mai puțin.

Cu speranța că, citind aceste rânduri, nu ne veți adresa vreo urare „de dulce”, având în față ispitele pascale, menționăm că cifrele nemiloase ale conținutului caloric ascuns sub aspectul apetisant al prăjiturilor se vor răzbuna ulterior. Nu le vom trece în revistă, pentru a evita posibile depresii, însă sugerăm variante de desert mai prietenoase cu cântarul.

Pasca fără aluat! De fapt, tuturor ne place, în special, umplutura. Internetul e plin de rețete, mai mult sau mai puțin calorigene, avem doar de ales. O porție de 100 de grame are circa 200 de calorii. În funcție de background, puteți opta să o consumați ca atare sau înjumătățită.

Pasca fără aluat, o delicatesă light (sursă imagine)

Iată-ne ajunși la finalul mesei de Paște, prin bunăvoința cu care ați urmărit aceste rânduri. Cu înghițituri mari, mici sau în sec, sperăm că ați digerat informația, asimilând aspectele ei sănătoase. Orice mică schimbare în ritualul meselor îmbelșugate de sărbători, chiar și o lingură în minus, va aduce, pentru voi, mai puține bătăi de cap după ce sărbătoarea s-a încheiat. Mie îmi va rămâne bucuria de a fi dat o mână de ajutor pentru un viitor mai ușor. Micile detalii fac diferența și în zilele festive și în cele obișnuite, așa că aveți grijă ce și mai ales cât gustați din ceea ce vă oferă viața!

Un Paște plin de lumină pentru suflet, minte și imaginație!

Lecturi suplimentare

Folosim cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept