Cine vine la cafea?

AlimentareFlorina

Preparare în stil mare

Mii de arome, pentru o savoare unică. Micuțele boabe ascund în ele o diversitate incredibilă, dând naștere unei adevărate culturi a gustului și rețelelor de cafea. Metodele de preparare a cafelei au o istorie a lor, în funcție de preferințele regionale și posibilitățile practice disponibile la un moment dat, într-o anumită zonă. Planta are multe varietăți dar cele mai frecvent utilizate sunt: Coffea arabica, care ne oferă soiurile cele mai fine și Coffea robusta, cu note mai puțin aromate și mai amare.

O ceașcă de cafea, pentru dimineți cu caimacCafeaua, cu aroma sa inconfundabilă, a scris istorie, literatură și artă, reunind oameni obișnuiți sau celebri, în jurul ceșcuței care ne face ziua mai bună

Cum să faci să iei caimacul

Cafeaua la ibric provine, ușor de presupus, din Peninsula Arabică și Turcia. Metoda este și azi preferată în aria de origine și în cele vecine: Turcia, Grecia, Rusia, Balcani. Într-un ibric metalic, apa și cafeaua foarte fin măcinată sunt aduse la fierbere iar procesul se repetă de două sau trei ori.

La 96 grade Celsius pulberea de cafea își eliberează uleiurile aromatice, la temperatura de fierbere, însă, se eliberează și substanțe care stimulează receptorii pentru gustul amar. Cafeaua turcească nu mai e azi pe placul tuturor, mai ales că timpul și imaginația au oferit alternative.

Presa franceză, așa cum o cunoaștem azi, este patentată de italienii Attilio Calimani și Giulio Moneta in 1929. Rezumativ, metoda folosește un piston din plasă de sârmă, ce presează și augmentează agitația termică în interiorul unui cilindru de sticlă. Înainte de presarea pistonului, în vas se infuzează cafeaua în apă fierbinte. Acest mod de preparare a fost rapid și definitiv adoptat de francezi iar entuziasmul lor a fost răsplătit în detrimentul inventivilor italieni.

Prepararea cafelei la filtru unește mai multe tipuri de metode: manuale, semi - automate și complet automate. Ușor de imaginat, filtrul electric l-au inventat americanii în avântul tehnologic de la debutul anilor 1970. De fapt, aparatul doar perfecționează o cale mai veche de a prepara simplu și rapid o cafea nu foarte tare: turnarea apei fierbinți peste cafeaua conținută de un sistem filtrant.

În mod eronat, acestei cafele i se mai atribuie și numele, ușor peiorativ, de „Caffe Americano”. În realitate, acest nume l-a căpătat cafeaua espresso diluată cu apă, pe care soldații americani, staționați în Italia celui de-al doilea Război Mondial, o preferau.

Un italiano vero

Trecând la categoria hardcore, espresso reprezintă pentru cunoscători, adevărata cafea. Conform recomandării date de producătorul Illy, un esspreso „vero” se prepară astfel:

„Un jet de apă fierbinte, la 88 - 93 grade Celsius, trece cu o presiune de cel puțin nouă atmosfere printr-un strat comprimat de șapte grame de cafea. Preparat corect, rezultatul constă în nu mai mult de 30 ml de plăcere senzorială pură”. Și tehnic și poetic!

În paranteză fie spus, Francesco Illy s-a născut în 1892, la Timișoara, de unde s-a mutat la Viena. De meserie contabil, a luptat pe aproape toate fronturile din Primul Război Mondial și s-a stabilit ulterior la Trieste. A inventat propria metodă pentru menținerea calității cafelei proaspăt prăjite, cutiile cu cafea vidate, putând astfel livra cafea și în alte locuri, în loc să o prăjească la fața locului. În 1933, a fondat Illycaffè și a inventat primul aparat automat de făcut cafea, înlocuind apa fierbinte sub presiune cu abur. Illetta (numele aparatului automat de cafea) a devenit predecesorul aparatului espresso de azi. Fiul său, chimistul alimentar Ernesto Illy, a preluat conducerea companiei, iar azi cea de-a treia generație este la cârma firmei.

Italienii și apoi restul lumii au folosit esspresso ca bază pentru multe specialități: macchiato, cappuccino, caffe latte și mocha fiind doar cele mai cunoscute.

Specialitățile reci, având ca bază cafeaua sunt savurate mai ales în zonele cu climă caldă: Grecia - Frappe, Igloo esspreso - Australia, Affogato - Italia.

Înghețata, gustarea care dezgheață papilele gustativeLa cornet sau la cupă, de vanilie sau ciocolată, înghețata este un desert care a cucerit lumea, din Italia la New York.

Ceva mai pragmatic, cafeaua solubilă apare în 1890, în Noua Zeelandă, sub marca Strang. Cafeaua decofeinizată debutează la 1903 în Germania.

Kopi luwak este cea mai scumpă cafea din lume. Boabele sunt procesate de sucurile digestive ale civetei indoneziene. Evident, pasajul are loc „da capo al fine”. Istoria acestui tip exotic de cafea este și ea interesantă. Se pare că populației indigene i-a fost interzisă de către coloniștii olandezi consumarea cafelei. Cum interdicția nu se putea aplica și mangustelor, mai puțin obediente, boabele eliminate de ele au devenit cafeaua de zi cui zi a băștinașilor. Nu peste multă vreme, olandezii au gustat și apreciat savoarea specială al acestei varietăți neobișnuite. Restul e istorie!

Economie de cafea

Ca orice bun tranzacționabil, cafeaua a căpătat , pe măsură ce s-a insinuat în obiceiurile noastre cotidiene, o valoare economică tot mai mare. Pe piața mondială, producția de cafea este pe locul doi, după cea de petrol și alături de oțel și cereale, printre cele mai valoroase materii prime de export.

Cei mai mari consumatori, în cifre absolute sunt: SUA, Germania, Franța, Japonia și Italia.

Cel mai mare consum per capita îl înregistra, în 2016, Olanda cu 9,6 kg de cafea pe cap de locuitor. Cele mai importante piețe de tranzacționare a cafelei sunt Londra și New York.

În 1962, se creează un cadru stabil pentru relațiile dintre principalii producători și exportatori și țările care importă.

Topul celor mai mari producători de cafea, în 2015, avea ca lideri: Brazilia, Vietnam, Columbia, Indonezia și Etiopia.

Brazilia, țara în care distracția devine a doua natură și unde nu te plictisești niciodatăBrazilia este o țară fascinantă, care oferă peisaje exotice, distracție la malul mării, sport și relaxare, dans și muzică, într-o combinație unică

Și, cu toate că din punct de vedere al calității preparatelor, Italia se poziționează ca lider neoficial, concernul american Starbucks deține cel mai mare lanț de cafenele din lume. Tot de istorie ține și faptul, demn de menționat, că, după negocieri de 30 de ani, abia pentru 2018 Starbucks a reușit să negocieze deschiderea primului restaurant pe pământ italian. Acesta își va deschide porțile la Milano.

Ar mai fi de spus câteva cuvinte despre impactul ecologic al cultivării plantei. La începuturi, cafeaua era cultivată în locuri umbrite, creșterea și rodirea fiind optime pentru calitatea boabelor. Treptat, pentru a grăbi procesul, cultivatorii au început să defrișeze zone tot mai mari pentru obținerea de culturi mai productive. Ca în multe alte cazuri, cantitatea câștigă teren în detrimentul calității și al mediului. Politicile de azi tind să minimizeze impactul culturilor tot mai extinse, prin subvenționarea celor umbrite.

Pentru mulți dintre noi, dimineața nu are culoare fără o cană aburindă de lichid cu caimac. Iar acest articol este, probabil, cel mai potrivit pentru a fi citit în pauza de cafea!

Bibliografie:

• Oxford English Dictionary, 1st.ed.
• Kaye, Alan S. (1986). „The etymology of «coffee»: The dark brew”. Journal of the American Oriental Society.
• „Discovery of Coffee” shazuli.com.
• „Coffee and qahwa: How a drink for Arab mystics went global”.BBC News.
• „History of Coffee” Nestlé Professional. Retrieved 31 December 2009.
• Kenneth Davids, Coffee: a guide to buying, brewing, and enjoying, 2001.
• Coutries Compared by Lifestyle. Food and drink. Coffee. Consumption. International statistics at Nation Master.com