01 octombrie

Ziua Internațională a Cafelei

AlimentareMonica

Cafeluța noastră cea de toate zilele

Și mai ales din ziua în care este sărbătorită în toată lumea. Dimineața, la prânz și seara, băutura neagră și aromată ne aduce împreună la o poveste. Povestea cafelei este pe măsura gustului - nu te mai saturi de ea.

Capriciu de căpriță

Primele împătimite ale cafelei au fost... caprele. Un păstor etiopian, Kaldi, care a trăit prin secolul al IX-lea, a observat că animalele sale devin foarte energice și încep să țopăie mai mult ca de obicei, după ce consumă fructele roșii ale unui arbust. Păstorul a povestit călugărilor întâmplarea, iar aceștia, curioși, au pregătit o băutură din boabele de cafea. A urmat, se pare, o noapte albă, potrivită pentru rugăciuni și povestea cafelei a început.

Cafea pentru toată lumea

Cultivarea și comerțul cu cafea au luat un start bun în Peninsula Arabică. În secolul al XV-lea, cafeaua era cultivată în districtul Yemen din Arabia, iar în secolul următor era deja cunoscută în Persia, Egipt, Siria, și Turcia.

Cafeaua a devenit un ritual social, nu era savurată doar acasă, ci și în foarte multe spații publice, numite qahveh khaneh, cu tot dichisul specific civilizației orientale. Era pretext pentru întâlniri, discuții și distracție. Cafenelele găzduiau spectacole, partide de șah și erau cartierul general al știrilor de ultimă oră. Atât de importante au devenit în schimbul de informații și noutăți, încât erau denumite „școlile înțelepților”. Pelerinii care veneau cu miile la Mecca în fiecare an au răspândit savoarea cafelei prin lume. La fel, călătorii europeni care au ajuns în Orient au adus cu ei, la început, povești despre ciudata băutură neagră, apoi chiar produsul în sine.

Cafeaua vine în Europa

În secolul al XVII-lea, cafeaua își făcea deja loc în ceștile și sufletele occidentalilor. Ca orice noutate, a fost întâmpinată cu reținere, suspectată de pact cu diavolul, pusă la colț de Biserică, de unde a fost scoasă chiar de papa Clement al VIII-lea care gustat-o și a iertat-o.

La fel ca în locurile de origine, cafeaua a început, și în Europa, să își ia în serios rolul de liant social. Cafenelele din Anglia, Franța, Austria, Germania, Olanda adunau în jurul meselor mințile luminate ale vremii, de la studenți la nobili, licoarea fiind accesibilă și prietenoasă cu toate clasele sociale.

Lumea se deștepta, iar cafeaua a avut partea ei de contribuție la asta. A înlocuit băuturile care se consumau pe atunci la micul dejun - berea și vinul (!) - și asta i-a făcut pe oameni să își înceapă ziua cu o minte, evident, mai limpede. Poate că marile descoperiri științifice care au urmat îi datorează câte ceva și cafelei de dimineață. La mijlocul secolului al XVII-lea erau deja peste 300 de cafenele în Londra.

Băutură nouă - Lume Nouă

Pe la mijlocul anilor 1600, în călătoria sa, cafeaua a atins o nouă destinație - New Amsterdam, pe care mai târziu englezii aveau să îl numească New York. Pentru o bună bucată de vreme, însă, ceaiul a continuat să fie băutura preferată a celor din Lumea Nouă, până când coloniștii, supărați pe taxele mari pe care regele George al III-lea le percepea, s-au revoltat, aruncând în ocean rezervele de ceai de pe vapoare, schimbând astfel și preferințele de consum ale americanilor. Cafeaua a devenit simbolul unei lumi independente și emancipate.

Olandezii, mai gospodari, au fost primii care au făcut rost de semințele minunatei plante, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Primele încercări de a o cultiva în India au dat greș, dar au fost încununate de succes în insula Java, parte din Indonezia de azi. Plantațiile au prosperat și, în scurt timp, olandezii au pus bazele unui comerț înfloritor cu cafea, extinzându-se și pe alte insule din zonă.

În 1714, primarului orașului Amsterdam a oferit cadou lui Ludovic al XIV-lea o plantă de cafea, sădită apoi, din ordinul regelui în Grădina Botanică Regală din Paris. În 1723, un tânăr ofițer de marină, Gabriel de Clieu a obținut un răsad pe care l-a dus, într-o călătorie plină de peripeții, în Martinica. Copăcelul plantat a dat naștere celor peste 18 milioane de arbuști de cafea din Martinica și este considerat părintele tuturor culturilor de cafea din Caraibe, America Centrală și de Sud. Celebra cafea braziliană își datorează existența lui Francisco de Mello Palheta, care a fost trimis în Guiana Franceză pentru a aduce semințe de cafea. Francezii nu erau dornici să împartă prețioasele boabe, dar soția guvernatorului, fermecată de frumosul brazilian, i-a oferit, la plecare, un buchet de flori în care erau ascunse valoroasele semințe care au pus bazele unei industrii de miliarde. Cafeaua, din care cea braziliană deține cea mai mare cotă de piață, este al doilea cel mai vândut produs alimentar din lume, după ulei.

Espresso, americano, cappuccino, ice coffee, instant sau la filtru, lumea cafelei e colorată și o colorează și pe a noastră cu arome și amintiri. Enjoy your coffee!

Referințe:

goodhousekeeping.com daysoftheyear.com

Lecturi suplimentare

Folosim cookies-uri pentru personalizarea conținutului și altele. Continuând, acceptați folosirea acestora. Accept